Romanii din Serbia de rasarit -ianuarie 2014

Romanii din Serbia de rasarit -ianuarie 2014

Mesajde vioreldolha pe Sâm Feb 01, 2014 7:04 am

DESPRE DISCRIMINAREA ROMÂNILOR DIN SERBIA
SAU
DESPRE MĂSURI LUATE RECENT DE SERBIA LA NIVEL LEGISLATIV ÎMPOTRIVA LIMBII ROMÂNE ÎN TIMP CE MIMEAZĂ CĂ DEPUNE EFORTURI PENTRU DREPTURILE MINORITĂŢII ROMÂNE

A)Prezentarea situaţiei
În Serbia situaţia la zi a asigurării drepturilor românilor este diferită de la o zonă la alta:
1)Voivodina: situaţie normală.
2)Serbia de răsărit: aici sunt două stări de lucruri:
a)Judeţele Bor şi Zajecear:
• -S-a făcut o anchetă oficială în martie 2013 şi 1617 familii au optat pentru copiii lor să studieze ore de limbă maternă română începând din 1 septembrie 2013;
• -În iulie 2013 ministerul educaţiei de la Belgrad a schimbat legislaţia încât practic să nu mai fie profesori care să le predea orele de limbă română. Din iulie 2013 orele de limbă română pot fi predate doar de profesorii care au studiat ei înşişi în limba română atunci când au fost elevi sau studenţi. Este ştiut însă că niciodată în zonă nu a fost învăţământ de limbă română, deci niciunul dintre actualii profesori care cunosc limba română din familie nu au învăţat această limbă la şcoală. Conform acestei legislaţii, dintre sutele de profesori de etnie română din zonă nu îndeplineşte niciunul condiţiile pentru a preda abecedarul în limba română. Legislaţia de până în iulie 2013 le permitea să predea ore de limbă română şi celor care cunoşteau această limbă doar din familie.
• -În septembrie 2013 celor 1617 elevi care aleseseră din martie limba română ,,pentru noul an şcolar” li se refuză acest drept şi sunt puşi să aleagă între limba maternă şi informatică! Este de neacceptat să pui noua generaţie să aleagă între informatică şi limba maternă!
• -Abia la sfârşit de noiembrie 2013 au început studiul limbii române vreo 400 elevi dintre cei 1617 care o ceruseră încă din martie 2013. Chiar şi pentru aceştia 400 cursul de limbă română este fixat în orar la ore chiar de seară care îi descurajează în mod vădit sau îi pune în situaţia de a nu se putea deplasa de acasă la şcoală la acea oră la care nu mai sunt mijloace de transport şcolar. Orarul s-a întocmit astfel fiindcă sunt profesori puţini, iar profesori sunt puţini pentru că în iulie 2013 s-au făcut astfel de modificări legislative încât sute de profesori din zonă de etnie română să nu aibă dreptul să o predea propriilor elevi.
b)Judeţele Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad:
• -În aceste judeţe nu s-a făcut anchetă la iniţiativa şcolilor, ba mai mult, în multe cazuri nu s-au primit (înregistrat) nici cererile pentru ore de limba română făcute de părinţi la iniţiativa lor. Consiliul local Kucevo i-a acuzat chiar public pe aceşti părinţi pentru această ,,faptă”! Cum să nu poată opta pentru limba română şi elevii din judeţul Branicevo şi Podunavski când acolo sunt de două ori mai mulţi români decât în judeţul Zajecear (conform recensământului oficial sârb din 2011)!?

B)Soluţii
1. Ministerul educaţiei din Belgrad să anuleze modificarea de la articolul 121 din prevederile legislative apărute în Monitorul Oficial al educaţiei din Serbia nr. 55 din 3 iulie 2013, permiţând astfel sutelor de profesori şi învăţători din zona Serbiei de răsărit care cunosc din familie limba română să poată preda abecedarul în limba română propriilor elevi. Din iulie 2013 aceşti profesori nu mai pot preda limba română fiindcă s-a introdus prevederea ca ei înşişi să fi urmat şcoala în limba română (lucru care fusese interzis atunci când actualii profesori au fost elevi sau studenţi). Din iulie 2013 doar profesorii care predau limba rromani se pot angaja chiar dacă nu au studiat această limbă atunci când au fost elevi. Se ştie însă că în Serbia de răsărit în trecut nu a existat posiblilitatea studierii nici a limbii române şi nici a limbii rromani. A le cere profesorilor de etnie română şi de etnie rromă să aibă diplomă că au studiat în limba maternă în anii de şcoală duce la un cerc vicios din care rezultă că nimeni nu poate preda elevilor aceste limbi fiindcă nu s-au predat în trecut. Legislaţia în privinţa profesorilor rromi a rămas flexibilă dar legislaţia în privinţa profesorilor români a fost în mod răutăcios înăsprită tocmai când se anunţaseră 1617 elevi doritori să înveţe limba română. În legislaţia sârbă trecută exista reglementat pozitiv şi flexibil un întreg paragraf dedicat ,,limbii române cu elemente de cultură naţională,, dar acest paragraf a fost cu rea-voinţă eliminat complet în ultimul an.
2. Ministerul educaţiei din Belgrad să anunţe pe site-ul său şi în şcolile din Serbia de răsărit (judeţele Bor, Zajecear, Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad) că profesorii care cunosc limba română din familie pot să predea abecedarul în limba română propriilor elevi chiar din martie 2014 şi că în vacanţe se vor organiza cursuri de perfecţionare.
3. Ministerul educaţiei din Belgrad să organizeze cursuri de perfecţionare cu aceşti profesori care cunosc doar din familie limba română exact cum se organizeză cursuri de perfecţionare cu profesorii rromi. Nici unii şi nici alţii nu au avut în trecut posibilitatea de a urma şcoala în limba maternă.
4. Să se anunţe elevii că din martie 2014 pot urma cursuri de limba română toţi cei 1617 care au cerut acest lucru în mod oficial. Să se anunţe astfel că nu mai trebuie să renunţe la studierea informaticii cei care îşi doresc să studieze şi limba maternă. Informaţia trebuie să ajungă la toţi elevii care au cerut în scris acest lucru şi au fost în toamna lui 2013 refuzaţi abuziv sau ,,convinşi,, să îşi retragă opţiunea pentru limba maternă.
5. Administraţiile şcolare din judeţele Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad (judeţe în care trăiesc de două ori mai mulţi români decât în Zajecear conform recensământului oficial sârb din 2011) să consulte elevii din şcoli dacă doresc să studieze limba română şi în acelaşi timp să facă anunţ pe site-ul lor şi în şcoli că profesorii care cunosc limba română din familie pot să predea abecedarul în limba română propriilor elevi chiar din martie 2014 şi că în vacanţe se vor organiza cursuri de perfecţionare.
6. Administraţiile şcolare din judeţele Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad să acorde de îndată posibilitatea învăţării limbii române elevilor care din propria iniţiativă a părinţilor lor au solicitat şcolilor acest lucru încă din vara lui 2013.
7. Cursul de limba română să fie pus în orar la ore rezonabile (imediat după ultima oră de curs). Autobuzele şcolare să îşi modifice orarul ţinând cont şi de programul elevilor care studiază limba română. Acest lucru se poate face doar dacă se angajează mai mulţi profesori (şi dintre aceia care cunosc limba română doar din familie). Dacă se angajează doar 6 profesori (care mai predau şi alte discipline) pentru sute de elevi din zeci de localităţi, atunci sigur că vor putea preda doar la ore de seară limba română. Şi în Serbia şi în România este firesc să se caute în primul rând cadre didactice cât mai calificate pentru predarea tuturor disciplinelor (de la matematică la limba maternă). Dacă însă pentru o clasă nu se anunţă nimeni calificat, atunci se angajează şi cadre cu calificare mai redusă. NICIO CLASĂ NU TREBUIE SĂ RĂMÂNĂ FĂRĂ PROFESOR! Asta este regula în Serbia pentru toate celelalte discipline, mai puţin limba română, unde elevilor li se spune că nu se găsesc persoane supercalificate pentru a le preda abecedarul! Trebuie ca şi pentru limba română să se procedeze la fel ca şi pentru celelalte discipline încât să se angajeze suficienţi profesori sau învăţători din chiar şcoala respectivă
C.Anexe

ANEXA 1
Iată adresa administraţiei şcolare Zajecear din luna februarie 2013 către directorii şcolilor din jud Bor şi Zajecear prin care li se cere să facă o anchetă în privinţa elevilor care vor să înveţe ,,limba română cu elemente de cultură naţională" din, cităm ,,1 septembrie 2013”. Din păcate în septembrie trei sferturi dintre elevii care au răspuns la anchetă că doresc limba română, au fost ,,convinşi,, să renunţe.



ANEXA 2
Iată formularul primit de la şcoală în luna martie 2013 pe care părinţii a 1617 elevi din judeţele Bor şi Zajecear au semnat deja atunci că doresc să înveţe limba română din ,,următorul an şcolar” (od naredne şkolske godine) adică din 1 septembrie 2013! Din păcate în septembrie trei sferturi dintre elevii care au răspuns la anchetă că doresc limba română, au fost ,,convinşi,, să renunţe.


ANEXA 3
Iată centralizatorul oficial din luna martie 2013 cu cei 962 de elevi din şcoli generale cu clasele I-VIII) ale căror familii au optat să înveţe limba română din 1 septembrie 2013. Din păcate în septembrie trei sferturi dintre elevii care au răspuns la anchetă că doresc limba română, au fost ,,convinşi,, să renunţe.


ANEXA 4
Iată centralizatorul oficial din luna martie 2013 cu cei 655 elevi din licee ale căror familii au optat să înveţe limba română din 1 septembrie 2013. Din păcate în septembrie trei sferturi dintre elevii care au răspuns la anchetă că doresc limba română, au fost ,,convinşi,, să renunţe.


ANEXA 5
http://www.unijasprs.org.rs/images/slik ... itanja.pdf
Legea privind bazele sistemului de educatie (Zakon o osnovama sistema obrazovanja i vaspitanja) prin care, în iulie 2013, la articolul 121, ministerul educaţiei de la Belgrad (vezi Monitorul Oficial al educaţiei din Serbia nr. 55 din 3 iulie 2013) a schimbat legislaţia încât practic să nu mai fie profesori care să le predea orele de limbă română. Din iulie 2013 orele de limbă română pot fi predate doar de profesorii care au studiat ei înşişi în limba română atunci când au fost elevi sau studenţi. Este ştiut însă că niciodată în zonă nu a fost învăţământ de limbă română, deci niciunul dintre actualii profesori care cunosc limba română din familie nu au învăţat această limbă la şcoală. Conform acestei legislaţii, dintre sutele de profesori de etnie română din zonă nu îndeplineşte niciunul condiţiile pentru a preda abecedarul în limba română. Legislaţia de până în iulie 2013 le permitea să predea ore de limbă română şi celor care cunoşteau această limbă doar din familie.

ANEXA 6
Iată formularul de la început de septembrie prin care elevii au de ales între limba română şi informatică chiar dacă în martie 2013 li se anunţase că pot învăţa limba română toţi cei 1617 care o ceruseră.


ANEXA 7
Iată anunţul de la şcoala ,,Vera Radosavlievici,, prin care se anunţă cursul de limbă română de la ora 15,30 (16,30 ora României). Elevii termină celelalte cursuri la ora 12. Trebuie deci să stea 3 ore şi jumătate flămânzi şi nesupravegheaţi ca să înceapă de la ora 15,30 cursul de limba română care ţine până la ora 17,30. În alte şcoli orele de limbă română sunt puse la ore şi mai târzii. Cei mai mulţi elevi nu locuiesc aproape de şcoală ci în zone rurale de unde nu au cu ce se deplasa la ore atât de târzii. Autobuzele şcolare nu ţin cont
şi de programul celor care studiază limba română atât de târziu.


D. Exemple de bună practică din România
Poate sunt de folos prevederile legale similare din România. În România este foarte bine pus la punct modul în care li se aduce la cunoştinţă dreptul la învăţământ total în limba maternă (vezi Art. 68. – Inspectoratele şcolare judeţene şi al Municipiului Bucureşti, precum şi conducerile şcolilor vor aduce la cunoştinţa părinţilor şi a elevilor de diverse etnii prezenta metodologie şi o vor afişa în loc vizibil şi protejat, în şcolile care fac obiectul metodologiei, pentru ca aceştia să poată beneficia – în cunoştinţă de cauză – de drepturile pe care le au.). În România sunt prevăzute sancţiuni pentru directorii care nu anunţă toţi elevii de acest drept al lor şi dacă vreun elev este lipsit de dreptul de a învăţa limba maternă!
Fiecare inspectorat şcolar din România are un inspector pentru minorităţi, chiar dacă în acel judeţ minoritarii sunt foarte puţini!
În România, toţi învăţătorii care predau şi limba maternă au salariu mai mare (Art 34) fiindcă au un număr de ore de predare mai mare, limba maternă adăugându-se celorlalte discipline (de la matematică la innformatică, ştiinţe etc).
Pentru predarea limbii materne, în România, nu există număr minim de elevi. Totul se face astfel încât să se favorizeze studiul limbii materne.
Iată cele două variante pentru care pot opta elevii minoritari din România:
Cazul I: Toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română, acest tip de învăţământ funcţionând, la data prezentei, în limbile: maghiară, germană, ucraineană, sârbă, slovacă, cehă, croată, bulgară, rromani, italiană.
Cazul II: Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale care frecventează unităţi de învăţământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă, li se asigură, ca discipline de studiu, Limba şi literatura maternă, Istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale respective, Educaţia muzicală în limba maternă.
Poate se va inspira şi Serbia cum se face o legislaţie care să favorizeze limba minorităţii şi nu să facă în iulie 2013 o legislaţie încât să nu mai fie cine să predea limba română celor 1617 elevi care o ceruseră oficial în martie, ca să nu mai vorbim de faptul că în fiecare an de după 2000 sute de părinţi au cerut fără rezultat studiul limbii române în şcoli.
Autorităţile sârbe şi prietenii Serbiei din Uniunea Europeană (uniune unde aceasta vrea să acceadă), România (ţară cu care Serbia are acorduri vechi şi noi în privinţa drepturilor minorităţilor), au misiunea de a nu-i dezamăgi pe cei 3000 de copii care doresc să înveţe să scrie în limba maternă ,,mamă”, ,,tată” încă din acest an şcolar şi nu la anul viitor sau peste ani şi ani!

E.Despre libertatea religioasă în Serbia
Statul sârb se eschivează mereu de la îndeplinirea prerogativei sale de stat laic de a aproba/aviza construcţia şi funcţionarea bisericilor dorite de enoriaşii români.
Serbia sugerează mereu că biserica română ar trebui să negocieze cu biserica sârbă când nu este nimic de negociat. Partea română şi forurile internaţionale care monitorizează respectarea drepturilor omului trebuie să afirme răspicat că prevederile din constituţia sârbă nu trebuie ,,negociate” de nimeni. Partea română şi forurile internaţionale şi europene care monitorizează respectarea drepturilor omului trebuie să ceară respectarea legislaţiei sârbe în care se prevede că primăriile şi ministerele eliberează avize de construcţie.
Este de nepermis ca enoriaşii care doresc biserică română să ceară aviz bisericii sârbe! Aşa ceva nu se întâmplă niciunde pe mapamod fiindcă nicun cult/biserică nu ar încuraja vreodată funcţionarea în zonă a vreunui alt cult/biserică. Poate doar în Iran oricine vrea să ridice o biserică de altă confesiune trebuie să ceară aprobarea aiatolahului! În ţările laice statul veghează la respectarea libertăţilor religioase şi nu îndeamnă bisericile şi cultele să se ,,vegheze” şi aprobe între ele!
Cu respect,
Viorel Dolha
Preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România
Ataşamente
Situatia romanilor din Serbia.doc
DESPRE DISCRIMINAREA ROMÂNILOR DIN SERBIA
SAU
DESPRE MĂSURI LUATE RECENT DE SERBIA LA NIVEL LEGISLATIV ÎMPOTRIVA LIMBII ROMÂNE ÎN TIMP CE MIMEAZĂ CĂ DEPUNE EFORTURI PENTRU DREPTURILE MINORITĂŢII ROMÂNE
(790 KB) Descărcat de 521 ori
Adresa administratiei scolare Zajecear.JPG
ANEXA 1
Iată adresa administraţiei şcolare Zajecear din luna februarie 2013 către directorii şcolilor din jud Bor şi Zajecear prin care li se cere să facă o anchetă în privinţa elevilor care vor să înveţe ,,limba română cu elemente de cultură naţională" din, cităm ,,1 septembrie 2013”. Din păcate în septembrie trei sferturi dintre elevii care au răspuns la anchetă că doresc limba română, au fost ,,convinşi,, să renunţe
Adresa administratiei scolare Zajecear.JPG (76.74 KB) Vizualizat de 9822 ori
Formularul din martie 2013 cand au optat 1617 elevi pt limba romana din noul an scolar.jpg
ANEXA 2
Iată formularul primit de la şcoală în luna martie 2013 pe care părinţii a 1617 elevi din judeţele Bor şi Zajecear au semnat deja atunci că doresc să înveţe limba română din ,,următorul an şcolar” (od naredne şkolske godine) adică din 1 septembrie 2013! Din păcate în septembrie trei sferturi dintre elevii care au răspuns la anchetă că doresc limba română, au fost ,,convinşi,, să renunţe.
Formularul din martie 2013 cand au optat 1617 elevi pt limba romana din noul an scolar.jpg (42.97 KB) Vizualizat de 9833 ori
Tabel cu 962 elevi de ciclu primar si gimnazial care optasera in martie 2013 pt limba romana.jpg
ANEXA 3
Iată centralizatorul oficial din luna martie 2013 cu cei 962 de elevi din şcoli generale cu clasele I-VIII) ale căror familii au optat să înveţe limba română din 1 septembrie 2013. Din păcate în septembrie trei sferturi dintre elevii care au răspuns la anchetă că doresc limba română, au fost ,,convinşi,, să renunţe.
Tabel cu 962 elevi de ciclu primar si gimnazial care optasera in martie 2013 pt limba romana.jpg (134.27 KB) Vizualizat de 9879 ori
Tabel cu 655 elevi de liceu care optasera in martie 2013 pt limba romana.jpg
ANEXA 4
Iată centralizatorul oficial din luna martie 2013 cu cei 655 elevi din licee ale căror familii au optat să înveţe limba română din 1 septembrie 2013. Din păcate în septembrie trei sferturi dintre elevii care au răspuns la anchetă că doresc limba română, au fost ,,convinşi,, să renunţe.
Tabel cu 655 elevi de liceu care optasera in martie 2013 pt limba romana.jpg (75.03 KB) Vizualizat de 9854 ori
zakon_o_osnovama_sistema_obrazovanja_i_vaspitanja.pdf
ANEXA 5
Legea privind bazele sistemului de educatie (Zakon o osnovama sistema obrazovanja i vaspitanja) prin care, în iulie 2013, la articolul 121, ministerul educaţiei de la Belgrad (vezi Monitorul Oficial al educaţiei din Serbia nr. 55 din 3 iulie 2013) a schimbat legislaţia încât practic să nu mai fie profesori care să le predea orele de limbă română. Din iulie 2013 orele de limbă română pot fi predate doar de profesorii care au studiat ei înşişi în limba română atunci când au fost elevi sau studenţi. Este ştiut însă că niciodată în zonă nu a fost învăţământ de limbă română, deci niciunul dintre actualii profesori care cunosc limba română din familie nu au învăţat această limbă la şcoală. Conform acestei legislaţii, dintre sutele de profesori de etnie română din zonă nu îndeplineşte niciunul condiţiile pentru a preda abecedarul în limba română. Legislaţia de până în iulie 2013 le permitea să predea ore de limbă română şi celor care cunoşteau această limbă doar din familie.
(869.08 KB) Descărcat de 438 ori
Formularul din sept 2013  care ii pune sa aleaga intre informatica si romana pe cei 1617 elevi care alesesera limba roamna in martie.jpg
ANEXA 6
Iată formularul de la început de septembrie prin care elevii au de ales între limba română şi informatică chiar dacă în martie 2013 li se anunţase că pot învăţa limba română toţi cei 1617 care o ceruseră
Formularul din sept 2013 care ii pune sa aleaga intre informatica si romana pe cei 1617 elevi care alesesera limba roamna in martie.jpg (61.58 KB) Vizualizat de 9861 ori
Orar.jpg
ANEXA 7
Iată anunţul de la şcoala ,,Vera Radosavlievici,, prin care se anunţă cursul de limbă română de la ora 15,30 (16,30 ora Romaniei). Elevii termină celelalte cursuri la ora 12. Trebuie deci să stea 3 ore şi jumătate flămânzi şi nesupravegheaţi ca să înceapă de la ora 15,30 cursul de limba română care ţine până la ora 17,30. În alte şcoli orele de limbă română sunt puse la ore şi mai târzii. Cei mai mulţi elevi nu locuiesc aproape de şcoală ci în zone rurale de unde nu au cu ce se deplasa la ore atât de târzii. Autobuzele şcolare nu ţin cont
şi de programul celor care studiază limba română atât de târziu.
Orar.jpg (51.56 KB) Vizualizat de 9768 ori
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

Cine este oficial român din Serbia şi cine nu

Mesajde vioreldolha pe Sâm Feb 01, 2014 8:10 am

CINE ESTE OFICIAL ROMÂN DIN SERBIA ŞI CINE NU

Pentru clarificarea acestei situaţii AR TREBUI FĂCUTE URMĂTOARELE:
1.ROMÂNIA să ceară tuturor actualilor şi viitorilor studenţi bursieri de la facultăţi româneşti dovada că la primăriile din Serbia s-au înregistrat ca etnici români (este o procedură foarte simplă în Serbia şi se poate face oricând, în fiecare zi lucrătoare a anului).
2.ROMÂNIA să ceară dovada că s-au înregistrat ca etnici români în Serbia pentru toţi cei care depun dosare de finanţare la DRP, ICR, MEN, consilii judeţene, consilii locale, Bisericia Ortodoxă Română etc.
3.ROMÂNIA să acorde cetăţenie celor din Serbia care se declară oficial români în faţa primăriilor din Serbia.
4.ROMÂNIA să intervină în continuare şi cât mai serios pe cale diplomatică pentru respectarea drepturilor tuturor celor din Serbia care cer ore de limba română în şcoli, care cer legalizarea liberă a funcţionării bisericii române pe întreg teritoriul Serbiei sau cer respectarea altor drepturi ale lor ca etnici români conform legislaţiei sârbeşti şi internaţionale.

Din februarie 2014 le vom cere acestor instituţii să facă publice eventuale finanţări sau acordări de burse unora care nu au la dosar dovada etniei române eliberată de primăriile din Serbia.
În Serbia, cei care consideră că aparţin unei minorităţi etnice, sunt chemaţi să se înscrie, la primării, pe listele speciale de vot ale unui consiliu naţional. Înscrierea se poate face oricând şi este personală.

Iată link-ul dar şi ataşat mai jos FORMULARUL de înscriere ca etnici români în Serbia, care este în acelaşi timp şi înscriere în lista electorală a minorităţii naţionale române din Serbia:
http://www.ljudskaprava.gov.rs/index.ph ... cki-spisak
Cererea trebuie să fie scrisă, completată lizibil cu datele de pe documentul de identitate şi se depune direct sau prin poştă (indicat ar cu confirmare de primire) la autoritatea administrativă a administraţiei publice locale, în funcţie de locul de reşedinţă (Zahtev je potrebno odštampati, čitko popuniti podacima iz lične karte i dostaviti neposredno ili poštom organu uprave jedinice lokalne samouprave, prema mestu prebivališta).
Cei care se consideră români dar au fost până acum pe listele electorale vlahe trebuie să completeze mai întâi FORMULARUL de ştergere din lista electorală a minorităţii naţionale vlahe (vezi link-ul sau ataşamentul de mai jos):
http://www.ljudskaprava.gov.rs/index.ph ... kog-spiska
Cererea trebuie să fie scrisă, completată lizibil cu datele de pe documentul de identitate şi se depune direct sau prin poştă (indicat ar cu confirmare de primire) la autoritatea administrativă a administraţiei publice locale, în funcţie de locul de reşedinţă (Zahtev je potrebno odštampati, čitko popuniti podacima iz lične karte i dostaviti neposredno ili poštom organu uprave jedinice lokalne samouprave, prema mestu prebivališta).

În Serbia doar dacă românii/rumânii/vlasii din Serbia de răsărit se declară de etnie română la primăriile din satele lor se pot apăra (de către ei, de către România sau de către forurile internaţionale) drepturile lor la:
-ore de limbă română în şcoli;
-ridicarea şi funcţionarea bisericilor româneşti;
-activităţi culturale româneşti finanţate de Serbia, România, UE;
-utilizarea limbii române în viaţa publică;
-reprezentanţi direcţi în consiliile locale, în consiliile şcolare, ale instituţiilor culturale, în consiliile locale interetnice;
- etc.

A trecut vremea polemicilor istorice şi lingvistice!
Acum este vremea actelor juridico-administrative conform legislaţiei sârbe şi internaţionale de autoidentificare etnică!
Dacă se declară oficial români vreo 3 - 5 mii dintre cei din Serbia de răsărit, atunci lupta este câştigată şi se demonstrează juridic că român=rumân=vlah!! Dacă vor fi puţini cei care se declară oficial români, asta va fi un argument juridico-administrativ pentru experţii internaţionali că vlasii nu sunt români, iar cine nu este oficial român în Serbia nu poate cere oficial să îi fie respectate drepturile lui ca român din Serbia!
În 2014 se organizează în Serbia alegeri secrete şi directe pentru consiliile naţionale ale minorităţilor naţionale. Pot vota şi candida la consiliul românilor din Serbia cei care se înregistrează la primăriile din Serbia ca români până la data votului.
Cei care se înregistrează ca vlasi pot vota şi candida doar la consiliul vlah care juridic în Serbia desemnează o etnie distinctă.
În Serbia oricând cineva poate să ceară liber trecerea de la o etnie la alta. În Serbia aceasta este o practică de liberă autoidentificare veche şi nu are rost să o comentăm ci să ţinem cont de ea. Extrapolând, şi în privinţa limbii sârbe şi limbii croate pot avea dubii lingviştii dacă sunt două limbi sau una singură (sârbo-croata); în sens juridic însă nimeni nu mai contestă că sunt unii sârbi, alţii croaţi. Despre acest sens juridic vorbim aici de distincţia oficială (în Serbia) dintre etnia română şi cea vlahă pe care orice cetăţean sârb este liber să şi-o declare.
Ar fi un obiectiv greşit să sperăm că Serbia va obliga consiliul vlah (ales prin vot secret şi direct de cei care s-au declarat vlasi) să ceară limba română literară!
Putem doar sfătui pe cei din Serbia care se simt români să oficializeze la primăriile lor acest lucru prin completarea formularului/formularelor de mai jos!
Mai putem, din România, să descurajăm ,,politica" dovedită ca fiind greşită (după părerea altora chiar duplicitară) a unora dintre cei mai carismatici şi actvi lideri din Serbia de răsărit care ar avea intenţia de a candida în continuare pe listele consiliului vlah şi care astfel îi conving pe oameni să nu se declare români ci vlasi (dacă s-ar declara români nu ar mai putea să îi voteze pe ei!).
Prima întrebare a fiecărei instituţii din România sau al fiecărui prieten al românilor din Serbia către cetăţenii sârbi care spun în România că sunt români trebuie să fie: TE-AI ÎNREGISTRAT CA ETNIC ROMÂN LA PRIMĂRIA TA DIN SERBIA?
Ne va fi greu să facem acest lucru cu prieteni vechi dar trebuie să fim consecvenţi pentru a nu investi timp şi suflet în prietenii cu oameni care le cer compatrioţilor să nu se declare români! Le va fi greu să pună această întrebare direct şi junaliştilor cunoscători ai situaţiei românilor din Serbia, dar vor trebui să o pună oricărui român din Serbia despre care vor să scrie dacă vor să asigure cititorului dreptul la informaţie relevantă pe această temă: este sau nu român declarat oficial cel care se adresează publicului din România pe tema românilor din Serbia?!
Le va fi greu Departamentului pentru românii de peste hotare, Ministerului Educaţiei Naţionale, Institutului Cultural Român, Bisericii Ortodoxe Române, multor consilii judeţene şi locale să ceară o astfel de dovadă unor clienţi obişnuiţi la finanţare sau burse de etnici români.
Vor trebui să ceară însă dovada de înregistrare ca etnici români pentru toţi cei care solicită finanţare sau burse din ban public al statului român!
Vom monitoriza acest lucru din februarie pentru a nu se repeta situaţia când şi cu fonduri din România s-au finanţat afişe care îndemnau oamenii să se declare oficial vlasi şi nu români!
Prima instituţie vizată este Departamentul pentru românii de pretutindeni care deja a deschis o nouă etapă de depunere a cererilor de finanţare a proiectelor. Trebuie să refuze dosarele care nu au ataşate dovezile că beneficiarii s-au înregistrat la primăriile din Serbia ca etnici români!
Îmi exprim speranţa că liderii consacraţi ai românilor din Serbia de răsărit vor medita şi vor face pasul pe care conştiinţa li-l dictează dacă într-adevăr doresc limbă română şi viaţă culturală românească în comunităţile din care provin. Îi va fi greu comunităţii fără ei pe acest drum de afirmare naţională şi nici nu vreau să mă gândesc la această variantă. Cred însă că vor fi pe o cale greşită dacă vor continua să creadă că pot apăra oficial drepturile românilor din Serbia îndemnându-şi conaţionalii să nu se declare oficial români.
Cei care nu se declară oficial români în Serbia pot fi bineveniţi în calitatea lor de cetăţeni ai statului vecin precum oricare sârb din Serbia, nu pot fi însă acceptaţi ca fraţi români din Serbia! Punct!

Iată cum Serbia şi România au semnat în 01.03.2012 la Bruxelles că obiect al negocierilor prezente şi viitoare îl fac doar cei care în Serbia se declară etnici români şi care îşi apără drepturile prin Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia! Asta ca să le fie clar celor care cred greşit că dreptul la limbă română al celor din Serbia de răsărit pot fi apărate şi dacă se declară vlasi sau dacă vor ocupa funcţii în consiliul naţional al minorităţii naţionale vlahe…

Extras din ,,Proces-verbal al reuniunii a doua a Comisiei mixte interguvernamentale a Republicii Serbia în România pentru minorități -Bruxelles-1 03 2012” (Записник са Друге седнице Мeђувладине мешовите комисије Репулике Србије и Румуније за националне мањине - Брисел- 1 03 2012)

,,Comisia a subliniat faptul că recomandările sale, precum şi dispoziţiile din acord se aplică tuturor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române din întreg teritoriul Republicii Serbia, în conformitate cu obligaţiile internaţionale de a respecta dreptul la liberă auto-identificare, în conformitate cu articolul 3 al Convenţiei Cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, şi că aceleaşi reguli se aplice tuturor persoanelor care aparţin minorităţii naţionale sârbe pe întreg teritoriul României, în ceea ce priveşte recomandările Comisiei şi a actelor acordului.”

,,Organismele responsabile pentru monitorizarea punerii în aplicare a regulamentelor Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale au stipulat în concluziile lor că în ceea ce priveşte cadrul legislativ al Republicii Serbia acesta conţine garanţii adecvate pentru protecţia minorităţilor, în special prin intermediul Constituţiei care include un capitol detaliat privind protecţia minorităţilor naţionale. Comisia a salutat măsurile de creştere a participării persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în procesul decizional, prin crearea Consiliilor Naţionale, care au contribuit la identificarea nevoilor minorităţilor etnice, în special în domeniile educaţiei şi culturii.”

,,Comisia a luat notă de propunerea părţii române pentru a se identifica o soluţie prin dialog cu privire la identificarea corectă a minorităţii române din Serbia. Comisia a primit înştiinţarea părţii sârbe, prin care se susţine că statele nu sunt competente în a discuta despre o alegere liberă personală privind apartenenţă la o anumită minoritate naţională.
În acest context, Comisia a invocat că este inaccesibil orice amestec în mod direct sau indirect, care ar putea afecta o alegere personală liberă în ceea ce priveşte apartenenţa la o minoritate naţională.”

Recomandări pentru parteai sârbă: ,,Comisia recomandă luarea de măsuri pentru asigurarea educaţiei, accesul la mass-media şi serviciile religioase în limba maternă pentru membrii minorităţii etnice române din estul Serbiei, în conformitate cu legea.”

,,Comisia a luat cunoştinţă de următoarele: „În partea română sunt inacceptabile eforturile de standardizare a aşa-numitei limbi vlahe, distinctă de limba română, pentru utilizarea acesteia în educaţie şi administraţie”
Partea sârbă a declarat că Serbia nu are nici o competenţă în ceea ce priveşte standardizarea limbii.”

Comentariul meu: Din ultimele rânduri se vede că nu poate fi vorba niciodată ca să se ceară sau să se angajeze cineva să le impună celor care liber se declară vlasi să fie consideraţi români. Autorităţile sârbe au răspuns că nu statul standardizează limbi. De aceea ministerul educaţiei din Belgrad nu îi spune ,limba vlahă” ci ,,vorbirea vlahă” disciplinei opţionale care este pe cale să se introducă în şcoli celor care vor să o folosească, cu sprijunul consiliului minorităţii naţionale vlahe.
Cei care se consideră români trebuie deci să se declare oficial la primăriile lor şi să voteze şi candideze la Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia!
Ataşamente
Arata ca esti ROMAN din Serbia.JPG
Pentru apărarea drepturilor legale ale comunităţii româneşti din Serbia de răsărit şi din întreaga Serbie, cei care se consideră români trebuie, conform legislaţiei sârbe, să trimită la primăria de domiciliu formularul de înregistrare ca etnic român! Dacă anterior a fost înregistrat ca aparţinând altei etnii, trebuie să trimită mai întâi şi formularul de ştergere din evidenţa respectivei etnii! (Zahtev je potrebno odštampati, čitko popuniti podacima iz lične karte i dostaviti neposredno ili poštom organu uprave jedinice lokalne samouprave, prema mestu prebivališta)
Prietene şi frate român din Serbia, din februarie 2014, dacă îmi/ne/le spui că eşti român din Serbia, arată-mi/ne/le dovada că te-ai înregistrat oficial ca etnic român la primăria ta din Serbia!
Voi înşivă, asociaţiile şi partidele voastre, instituţiile din Serbia, România sau instituţiile internaţionale pot apăra eficient şi concret doar drepturile celor care se declară oficial români!
Altfel vă/ne/se jucaţi/jucăm/joacă de-a apărarea drepturilor românilor din Serbia!
Arata ca esti ROMAN din Serbia.JPG (52.22 KB) Vizualizat de 9620 ori
CINE ESTE OFICIAL ROMAN DIN SERBIA SI CINE NU.doc
CINE ESTE OFICIAL ROMAN DIN SERBIA SI CINE NU
(65.5 KB) Descărcat de 439 ori
FORMULARUL_de_stergere_din_lista_electorala_a_minoritatii_nationale_vlahe_Zahtev_pbs_brisanje_rumunski.pdf
FORMULARUL_de_stergere_din_lista_electorala_a_minoritatii_nationale_vlahe_Zahtev_pbs_brisanje_rumunski
Cererea trebuie să fie scrisă, completată lizibil cu datele de pe documentul de identitate şi se depune direct sau prin poştă (indicat ar cu confirmare de primire) la autoritatea administrativă a administraţiei publice locale, în funcţie de locul de reşedinţă (Zahtev je potrebno odštampati, čitko popuniti podacima iz lične karte i dostaviti neposredno ili poštom organu uprave jedinice lokalne samouprave, prema mestu prebivališta)
(405.68 KB) Descărcat de 457 ori
FORMULARUL de inscriere in lista electorala a minoritatii nationale romane Zahtev_pbs_upis_rumunski.pdf
FORMULARUL de inscriere in lista electorala a minoritatii nationale romane Zahtev_pbs_upis_rumunski
Cererea trebuie să fie scrisă, completată lizibil cu datele de pe documentul de identitate şi se depune direct sau prin poştă (indicat ar cu confirmare de primire) la autoritatea administrativă a administraţiei publice locale, în funcţie de locul de reşedinţă (Zahtev je potrebno odštampati, čitko popuniti podacima iz lične karte i dostaviti neposredno ili poštom organu uprave jedinice lokalne samouprave, prema mestu prebivališta)
(115.08 KB) Descărcat de 449 ori
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

Romanii din Serbia de rasarit în recensăminte sârbe

Mesajde vioreldolha pe Sâm Feb 01, 2014 10:42 am

Istoricul sârb Tihomir Georgevici a scris în 1906 lucrarea „Printre românii noştri“ (adică din Serbia de răsărit fiindcă atunci Banatul încă nu era în graniţele Serbiei).
Istoricul a fost acuzat de trădare de autorităţi fiindcă publicase lucrarea aceasta, încumetându-se astfel să vorbească despre românii care trebuiau să fie ascunşi.
Mai târziu s-a început ascunderea lor prin recensământe falsificate, prin inventarea etniei vlahe etc.
https://archive.org/details/KrozNaseRumune

Recent, istoricul Slavoljub Gacović a scris– ,,Kud se dedoše Rumuni Tihomira Djordjevića/Unde sunt Romanii lui Tihomir Djordjević?”


Românii (vlahii) din Serbia de răsărit în Recensământul din 1850:
Județul Krajina: 7.104 case; 35.665 suflete
Județul Požarevac: 7.033 case; 40.387 suflete
Județul Smederevo: 179 case; 1006 suflete
Județul Crna Reka: 3.684 case; 20.398 suflete
Județul Ćuprija: 1.204 case; 7.351 suflete
Total: 19.204 case; 104.807 suflete

Procentul minorităților etnice (nationalité étrangère) din Serbia de răsărit în 1884 (pe județe) :
Județul Krajina: 63.91% (minorități etnice)
Județul Požarevac: 34.39% (minorități etnice)
Județul Smederevo: 2.73% (minorități etnice)
Județul Crna Reka: 56.25% (minorități etnice)
Județul Ćuprija: 16.8% (minorități etnice)

Numărul de locuitori din Serbia după naționalități (în 1884) :
Sârbi: 1.693.337 (89%)
Români (румуни): 149.727 (7.87%) Este vorba doar de românii din Serbia de răsărit (Timoc-Dunăre-Morva) fiindcă Banatul încă nu aparţinea Serbiei!
Țânțari (цинцари)/Români macedonieni: 550 (0.02%)

Limba română și cea „țânțărească” (aromână) în Recensământul din 1921:
Regatul sârbilor, croaților și slovenilor: 231.068 (a căror limbă maternă e româna sau țânțăreasca)
Serbia: 159.549
Muntenegru: 6
Bosnia și Herțegovina: 1334
Dalmația: 77
Croația, Slavonia: 541
Slovenia: 31
Banat: 69.530
http://pod2.stat.gov.rs/Objavljen.../G1 ... 214001.pdf

Ataşez şi un grafic cu numărul conaţionalilor noştri din Serbia de răsărit aşa cum apar în recensămintele sârbeşti. Până în 1881 erau numiţi vlasi fiindcă în mod oficial în limba sârbă (ca şi în alte limbi) principatele române erau numite ,,kneževine Moldavije i Vlaške" (vezi http://www.pobjeda.me/2014/01/25/rumuni ... -i-vlaske/ ). După apariţia statului modern român în 1881 (Regatul României), în mod firesc, conaţionalii noştri din Serbia de răsărit sunt numiţi în recensămintele sârbeşti ,,români" atât la etnie cât şi la rubrica limbă maternă.
Urât a fost şi este din partea Iugoslaviei comuniste şi mai nou din partea Serbiei ,,democrate" că din 1948 îi numeşte în mod oficial pe conaţionalii noştri din Serbia de răsărit ,,vlasi" deşi îi numise firesc, timp de 50 de ani români!

Ataşez mai jos o hartă cu minorităţile din Regatul Sârb la 1921 şi una din 1931. În Serbia de răsărit apar cu culoarea galbenă (conform legendei hărţii) ca majoritari românii. Abia mai târziu, comuniştii iugoslavi îi vor trece ca vlasi în recensăminte pe aceiaşi români majoritari în 164 localităţi din Serbia de răsărit!

Ataşez şi rezultatele oficiale ale recnsământului din 1921 din Serbia.

Din recensamintele oficiale sarbesti se vede cum cei peste 200 000 de români din Serbia de răsărit au fost transformaţi peste noapte în vlasi după 1948. Până în 1948 era clar sunt români dar nu li se acordă drepturi. După 1948 şi după perioada Miloşevici s-a spus că li s-ar acorda drepturi dar nu sunt români!

Ataşez şi datele pe judeţe şi raioane după recensământele din 2002 şi 2011 şi estimări ale proporţiei reale a românilor în fiecare caz.
Ataşamente
Romani si vlasi in recensaminte sarbesti popis tabele lucru.JPG
Ataşez şi un grafic cu numărul conaţionalilor noştri din Serbia de răsărit aşa cum apar în recensămintele sârbeşti. Până în 1881 erau numiţi vlasi fiindcă în mod oficial în limba sârbă (ca şi în alte limbi) principatele române erau numite ,,kneževine Moldavije i Vlaške" (vezi http://www.pobjeda.me/2014/01/25/rumunija-obiljezila-155-godina-ujedinjenja-moldavije-i-vlaske/ ). După apariţia statului modern român în 1881 (Regatul României), în mod firesc, conaţionalii noştri din Serbia de răsărit sunt numiţi în recensămintele sârbeşti ,,români" atât la etnie cât şi la rubrica limbă maternă.
Urât a fost şi este din partea Iugoslaviei comuniste şi mai nou din partea Serbiei ,,democrate" că din 1948 îi numeşte în mod oficial pe conaţionalii noştri din Serbia de răsărit ,,vlasi" deşi îi numise firesc, timp de 50 de ani români!
Romani si vlasi in recensaminte sarbesti popis tabele lucru.JPG (136.59 KB) Vizualizat de 10123 ori
Romanii Numar si pondere in Serbia.JPG
Ataşez şi datele pe judeţe şi raioane după recensământele din 2002 şi 2011 şi estimări ale proporţiei reale a românilor în fiecare caz.
Romanii Numar si pondere in Serbia.JPG (140.26 KB) Vizualizat de 9745 ori
Recensamant 1921.pdf
Ataşez şi rezultatele oficiale ale recnsământului din 1921 din Serbia
(37.81 KB) Descărcat de 430 ori
POPIS 1934 Recensamant 1934.JPG
Ataşez mai jos o hartă cu minorităţile din Regatul Sârb după recensământul din 1931
POPIS 1934 Recensamant 1934.JPG (85.9 KB) Vizualizat de 9835 ori
Harta Serbiei 1921.jpg
harta cu minorităţile din Regatul Sârbilor la 1921. În Serbia de răsărit apar cu culoarea galbenă (conform legendei hărţii) ca majoritari românii. Abia mai târziu, comuniştii iugoslavi îi vor trece ca vlasi în recensăminte pe aceiaşi români majoritari în 164 localităţi din Serbia de răsărit!
Harta Serbiei 1921.jpg (81.43 KB) Vizualizat de 9888 ori
Gacovic.jpg
Recent, istoricul Slavoljub Gacović a scris– ,,Kud se dedoše Rumuni Tihomira Djordjevića/Unde sunt Romanii lui Tihomir Djordjević?”
Gacovic.jpg (4.37 KB) Vizualizat de 9753 ori
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

Acorduri româno-sârbe privind minorităţile

Mesajde vioreldolha pe Sâm Feb 01, 2014 11:40 am

ATASAT pagina cu pagina
1.Procesul-verbal al reuniunii a doua a Comisiei mixte interguvernamentale a Republicii Serbia în România pentru minorități -Bruxelles-1 03 2012
Записник са Друге седнице Мeђувладине мешовите комисије Репулике Србије и Румуније за националне мањине - Брисел- 1 03 2012
Minutes of the Second meeting of the Intergovernmental Mixed Commission of the Republic of Serbia in Romania for minorities -Brussels- 1 03 1012
Acordul (minuta sau procesul-verbal) româno-sârb privind minorităţile naţionale din 1 martie 2012 la BRUXELLES. Il puteţi descărca si de la adresa http://www.ljudskaprava.gov.rs/images/p ... munija.pdf
sau de aici:
http://www.ljudskaprava.gov.rs/index.ph ... -sporazumi

Îi mulţumesc domnului profesor Valentin Băluţoiu din Craiova pentru că mi-a trimis varianta în limba română tradusă de studenţii de etnie română din Serbia care studiază în Craiova.

2. Acordul româno-sârb din 2004
Ataşamente
Protocolul romano sarb 1 martie 2012.docx
Acordul (minuta sau procesul-verbal) româno-sârb privind minorităţile naţionale din 1 martie 2012 la BRUXELLES.
(29.08 KB) Descărcat de 433 ori
untitled.JPG
Записник са Друге седнице Мeђувладине мешовите комисије Репулике Србије и Румуније за националне мањине - Брисел- 1 03 2012 pag 1
untitled.JPG (160.64 KB) Vizualizat de 9661 ori
untitled1.JPG
Записник са Друге седнице Мeђувладине мешовите комисије Репулике Србије и Румуније за националне мањине - Брисел- 1 03 2012 pag 2
untitled1.JPG (149.93 KB) Vizualizat de 9650 ori
untitled2.JPG
Записник са Друге седнице Мeђувладине мешовите комисије Репулике Србије и Румуније за националне мањине - Брисел- 1 03 2012 pag 3
untitled2.JPG (161.92 KB) Vizualizat de 9639 ori
untitled3.JPG
Записник са Друге седнице Мeђувладине мешовите комисије Репулике Србије и Румуније за националне мањине - Брисел- 1 03 2012 pag 4
untitled3.JPG (143.03 KB) Vizualizat de 9640 ori
untitled4.JPG
Записник са Друге седнице Мeђувладине мешовите комисије Репулике Србије и Румуније за националне мањине - Брисел- 1 03 2012 pag 5
untitled4.JPG (131.71 KB) Vizualizat de 9639 ori
untitled5.JPG
Записник са Друге седнице Мeђувладине мешовите комисије Репулике Србије и Румуније за националне мањине - Брисел- 1 03 2012 pag 6
untitled5.JPG (135.11 KB) Vizualizat de 9637 ori
untitled6.JPG
Записник са Друге седнице Мeђувладине мешовите комисије Репулике Србије и Румуније за националне мањине - Брисел- 1 03 2012 pag 7
untitled6.JPG (116.72 KB) Vizualizat de 9637 ori
untitled7.JPG
Записник са Друге седнице Мeђувладине мешовите комисије Репулике Србије и Румуније за националне мањине - Брисел- 1 03 2012 pag 8
untitled7.JPG (129.48 KB) Vizualizat de 9630 ori
untitled8.JPG
Записник са Друге седнице Мeђувладине мешовите комисије Репулике Србије и Румуније за националне мањине - Брисел- 1 03 2012 pag 9
untitled8.JPG (130.45 KB) Vizualizat de 9628 ori
untitled9.JPG
Записник са Друге седнице Мeђувладине мешовите комисије Репулике Србије и Румуније за националне мањине - Брисел- 1 03 2012 pag 10
untitled9.JPG (124.7 KB) Vizualizat de 9631 ori
untitled10.JPG
Записник са Друге седнице Мeђувладине мешовите комисије Репулике Србије и Румуније за националне мањине - Брисел- 1 03 2012 pag 11
untitled10.JPG (49.22 KB) Vizualizat de 9627 ori
untitled11.JPG
Записник са Друге седнице Мeђувладине мешовите комисије Репулике Србије и Румуније за националне мањине - Брисел- 1 03 2012 pag 12
untitled11.JPG (38.95 KB) Vizualizat de 9620 ori
1._sporazum_sa_rumunijom_0.pdf
Acordul româno-sârb din 2004
(89.26 KB) Descărcat de 443 ori
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

Cereri mai vechi de ore a limbă română

Mesajde vioreldolha pe Lun Feb 03, 2014 6:46 am

1.Din 2004, lideri ai acestor români ne-au pus şi nouă în mână copii ale unor liste semnate de părinţi prin care cereau studierea limbii române în şcoli (copiile listelor le-am primit atunci de la regretatul Dimitrie Cârcioabă). (Vezi alăturat foto cu semnaturile din 2004 pentru ore de română). Originalele le-au dat Consiliului Naţional al Minorităţii Române din Serbia (din care şi câţiva dintre ei făceau parte atunci) pentru a face demersurile legale

2.În 18 02 2009 Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne/Vlahe din Serbia i se trimite în sfârşit o adresă (o ataşez) a Ministrului Educaţiei Jarco Obradovici cu numărul 610-00-00046/2009-06 prin care se răspunde că etnicii români/vlasi din Serbia pot studia în şcolile publice limba română ca limbă maternă şi elemente ale culturii naţionale.
Câteva zeci de cadre didactice etnici români/vlasi din regiunea Serbiei cuprinsă între Timoc, Dunăre şi Morava au obţinut în 2009 la Facultatea de la Novi Sad şi o licenţă corespunzătoare pentru predarea limbii române. Pentru predarea limbii române exista deja curriculum oficial în vigoare aprobat de ministerul sârb al educaţiei şi existau manuale care sunt deja în uz în Voivodina.
Părinţii etnici români/vlasi au depus în 2009 cereri oficiale pentru studiul limbii române 2-3 ore pe săptămână în şcolile din Ranovac, Rasanac, Osanica, Golubac, Žitkovica, Krivača, Orljevo, Kladurovo, Manastirica, Busura, Kučevo, Bukovska, Neresnica, Mali Jasenovac, Gradskovo, Šipikovo, Laznica, Sedlar, Subotica, Bobovo şi poate altele de care nu avem cunoştinţă.
Toate condiţiile legale erau îndeplinite: programă şcolară există, profesori calificaţi există, semnături de la părinţi există, manualele aşteaptă permisiunea să fie scoase pe bănci. Acest lucru l-au spus grupul de profesori din Serbia prezenţi la congresul intrenaţional al cadrelor didactice din 29-30 august 2009 de la Bucureşti în prezenţa şi a Preşedintelui României, a Ministrului Educaţiei, a reprezentantului Ministerului de Externe şi a parlamentarilor din comisiile de învăţământ şi politică externă.

3.Se depun în primăvara şi vara lui 2012 alte sute de cereri semnate de părinţi în şcoli prin grija lui Tihan Matasarevici, Alexandru Naidanovici, Boian Barbuţici şi cred Nataşa Tosici. (vezi în foto alăturată cereri pt ore de limba romana in scolile din Kladovo, Podgorac, Brestovac, Zajecear etc) Credeţi că s-a permis din 1 septembrie 2012 învăţarea limbii române? Nu! Chiar dacă Serbia se angajase în martie la acest lucru.

4.Președintele ONG-ului Ariadnae Filum, Zavişa ZURZ a depus în vara lui 2012 peste 35 de cereri (după modelul realizat de AGIRo) din partea părinţilor de a se învăţa limba română în Serbia de răsărit.
Zаinteresovаni zа učenje rumunskog jezikа u školama
http://www.timocpress.org/index.php/sr/ ... -u-skolama
Interesaţi de învăţarea limbii române în şcoală
http://www.timocpress.org/index.php/ro/ ... -in-scoala
Interested in learning the Romanian language
http://www.timocpress.org/index.php/en/ ... in-schools

5.Iată şi un colaj din odiseea eforturilor de introducere a limbii române în şcolile din Serbia de răsărit întocmite de doamna Iasmina Glisici, preşedinta Asociaţiei Părinţilor din Serbia care Doresc Limba Română în Şcoli:
http://www.youtube.com/watch?v=F7iqHyVdXBU
Ataşamente
acordul ministrului sarb privind limba romana in scoli pt vlasi NEAPLICAT.jpg
În 18 02 2009 Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne/Vlahe din Serbia i se trimite în sfârşit o adresă (o ataşez) a Ministrului Educaţiei Jarco Obradovici cu numărul 610-00-00046/2009-06 prin care se răspunde că etnicii români/vlasi din Serbia pot studia în şcolile publice limba română ca limbă maternă şi elemente ale culturii naţionale.
acordul ministrului sarb privind limba romana in scoli pt vlasi NEAPLICAT.jpg (73.03 KB) Vizualizat de 9703 ori
Cereri pt ore de limba romana in scolile din Kladovo  Podgorac  Brestovac Zajecear etc.jpg
Se depun în primăvara şi vara lui 2012 alte sute de cereri semnate de părinţi în şcoli. (vezi în foto alăturată cereri pt ore de limba romana in scolile din Kladovo, Podgorac, Brestovac, Zajecear etc) Credeţi că s-a permis din 1 septembrie 2012 învăţarea limbii române? Nu! Chiar dacă Serbia se angajase în martie la acest lucru.
Cereri pt ore de limba romana in scolile din Kladovo Podgorac Brestovac Zajecear etc.jpg (283.76 KB) Vizualizat de 9758 ori
2004 semnaturi.jpg
Din 2004, lideri ai acestor români ne-au pus şi nouă în mână copii ale unor liste semnate de părinţi prin care cereau studierea limbii române în şcoli. (Vezi alăturat foto cu semnaturile din 2004 pentru ore de română). Originalele le-au dat Consiliului Naţional al Minorităţii Române din Serbia (din care şi câţiva dintre ei făceau parte atunci) pentru a face demersurile legale
2004 semnaturi.jpg (152.6 KB) Vizualizat de 9673 ori
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

Câteva dintre sutele de articole

Mesajde vioreldolha pe Lun Feb 03, 2014 6:51 am

La întâmplare, câteva dintre sutele de articole privind românii din Serbia:

BASILICA 2008 Pentru dreptul la rugaciune in limba romana, in Timoc
http://basilica.ro/stiri/pentru_dreptul ... timoc.html

1001 documente originale despre exonimul VALAH
viewtopic.php?f=20&t=1236

Viorel Dolha: „Apel în apărarea românilor din Serbia“ martie 5, 2009
https://neamulromanesc.wordpress.com/20 ... %E2%80%9C/

BBC 23 Decembrie, 2004
http://www.bbc.co.uk/romanian/news/stor ... imoc.shtml

CADRELE DIDACTICE DIN ROMÂNIA – SOLIDARE CU ELEVII ŞI PROFESORII ROMÂNI DIN SERBIA
18.10.2009
http://invatatori.ro/2009/10/18/cadrele ... in-serbia/

2009 Eleviilor români din Serbia nu li se permite sa inveţe limba română. SEMNAŢI pentru ei!
http://foaienationala.ro/eleviilor-roma ... ru-ei.html

TV Arad PROBLEME GRAVE ALE ROMÂNILOR DE PE VALEA TIMOCULUI -Interviu cu Iasmina Glisici
http://tv-arad.ro/probleme-grave-ale-ro ... timocului/

2006 ,,ÎNVĂŢĂTORII ÎN SPRIJINUL INIŢIERII ÎN SCRIS-CITITUL LIMBII ROMÂNE A ETNICILOR ROMÂNI DIN SERBIA DE NORD-EST (VALEA TIMOCULUI’’
http://www.asymetria.org/modules.php?na ... le&sid=267

Dramă de pe Valea Timocului: Unica biserică românească ameninţată cu buldozerul 22 septembrie, 2009
http://www.lumeacredintei.com/reviste/l ... uldozerul/

Apel 13.09.2012
http://www.crainou.ro/?module=displayst ... y_id=51818

Românii din Serbia cer sprijin de la Bucureşti 12 APRILIE 2010
http://www.observatordebacau.ro/2010/04 ... resti.html

NU UITA CA ESTI ROMÂN 22 07 2003
http://www.virtualarad.net/news/2003/va_n220703_ro.htm

23 01 2014
http://timpromanesc.ro/viorel-dolha-ele ... -romanesti

Serbia doar mimează asigurarea drepturilor europene pentru minoritatea română. Belgradul se OPUNE FĂŢIŞ învăţământului în limba română15 decembrie, 2013
http://activenews.ro/serbia-doar-mimeaz ... 10710.html

În Voivodina-Serbia...dulce-amar
http://www.rgnpress.ro/rgn_11/reportaj/ ... amar-.html

Duble standarde-2005
http://www.universulromanesc.org/biblio ... lha-18.pdf

„Limba română cu elemente de cultură naţională poate fi predată din 1 septembrie dacă se trece peste vechi neînţelegeri” 5 august 2013
http://www.cvlpress.ro/05.08.2013/viore ... ntelegeri/

Vrei să studiezi limba maternă?
http://www.timocpress.org/index.php/ro/ ... ba-materna

Želiš da učiš maternji jezik?
http://www.timocpress.org/index.php/sr/ ... rnji-jezik

Do you want to learn your native language?
http://www.timocpress.org/index.php/en/ ... e-language

Serbia, în luptă cu Limba Română 20 December 2013
http://www.opiniateleormanului.ro/?p=5125

TOTUL DESPRE ROMÂNII DIN TIMOC (I) mai 25 2005
EPISODUL I. TRIBALIA ŞI DACIILE SUD-DUNĂRENE - LEAGĂN AL ROMÂNISMULUI
http://www.mdn.md/index.php?day=1146

TOTUL DESPRE ROMÂNII DIN TIMOC (II) mai 31 2005
EPISODUL II. SUB TURCI - PRIVILEGII PENTRU SUPUSII ROMANI TIMOCENI
http://www.mdn.md/index.php?day=1177

TOTUL DESPRE ROMÂNII DIN TIMOC (III) iunie 1 2005
EPISODUL III: SUB SLAVII CREŞTINI – MECANISME INFERNALE DE DEZNAŢIONALIZARE
http://www.mdn.md/index.php?day=1189

TOTUL DESPRE ROMÂNII DIN TIMOC (IV) iunie 3 2005
EPISODUL IV: MEMORII LA CARE EUROPA ŞI BUCUREŞTIUL SUNT SURDE
http://www.mdn.md/index.php?view=viewar ... cleid=1196

TOTUL DESPRE ROMÂNII DIN TIMOC (V) iunie 8 2005
EPISODUL V: SERBIA DE RĂSĂRIT: O MARE DE ROMÂNI
http://www.mdn.md/index.php?day=1212

TOTUL DESPRE ROMÂNII DIN TIMOC (VI) iunie 10 2005
ULTIMUL EPISOD
http://www.mdn.md/index.php?view=viewar ... cleid=1224

Totul despre românii din Timoc (VII) Culmea ,,prieteniei" româno-sârbe
http://www.gid-romania.com/Articol.asp?ID=1570

"PACATUL" DE A RIDICA BISERICA ORTODOXA ROMANA IN TIMOC DEVINE DOSAR PENAL
http://www.gid-romania.com/Articol.asp?ID=1737

Românii timoceni. Număr. Legislaţie. Responsabilităţi
http://www.gid-romania.com/Articol.asp?ID=2686

Estimari ale nr. real. Numarul romanilor din Voivodina si Serbia (foto)
http://www.gid-romania.com/Imagine.asp? ... lTimoc.jpg

INTREBARI DE ADRESAT PRESEDINTELUI SERBIEI, CARE VA FI IN 25 IULIE IN ROMANIA
http://www.gid-romania.com/Articol.asp?ID=2593

Romanian language in schools in Serbia
http://www.timocpress.org/index.php/en/ ... -in-serbia

Rumunski jezik u školama u Srbiji
http://www.timocpress.org/index.php/sr/ ... a-u-srbiji

Limba română în școlile din Serbia
http://www.timocpress.org/index.php/ro/ ... din-serbia

ROMÂNII DIN SERBIA, PROBĂ DE EDUCAŢIE CIVICĂ DE LA CICLUL PRIMAR LA NIVEL GUVERNAMENTAL
,,Mapamond românesc” – 21 01 2014:
România trebuie să comunice din timp şi urgent Serbiei că îşi va exercita dreptul de veto dacă nu sunt îndeplinite cu bunăcredinţă din februarie 2014 următoarele condiţii:
a) Anularea părţii din ordinul ministrului educaţiei de la Belgrad din vara lui 2013 care înăspreşte condiţiile pentru angajarea profesorilor de limba română, modificări făcute cu scopul vădit de a nu mai fi cine să predea limba română celor 1617 elevi care o ceruseră în martie 2013;
b) Angajarea în februarie 2014 a suficienţi profesori de limba română încât toţi cei 1617 elevi care au solicitat în martie 2013 ore de limba română în Bor şi Zajecear să poată studia limba maternă la ore rezonabile (şi nu la ore de seară din lipsa unui număr suficient de profesori, număr insuficient generat de modificările legislative făcute în 2013);
c) Consultarea în februarie 2014 şi a elevilor din judeţele Branicevo şi Morava în privinţa dorinţei lor de a studia limba română;
d) Organizarea de cursuri în Serbia de perfecţionare a profesorilor din Bor, Zajecear, Branicevo şi Morava care au cunoştinţe elementare de limbă română (din familie) încât să poată preda abecedarul în şcolile în care deja predau alte discipline;
e) Tipărirea de urgenţă de către Serbia a peste 3000 de abecedare în limba română, abecedare care până acum se adresau doar românilor din Voivodina;
f) Renunţarea la standardele duble în privinţa românilor din Serbia de răsărit vs românii din Voivodina;
g) Statul sârb se eschivează mereu de la îndeplinirea prerogativei sale de stat laic de a aproba/aviza construcţia şi funcţionarea bisericilor. Serbia sugerează mereu că biserica română ar trebui negocia cu biserica sârbă când nu este nimic de negociat. Partea română trebuie să afirme răspicat că prevederile din constituţia sârbă nu trebuie ,,negociate” de nimeni. Partea română trebuie să ceară respectarea legislaţiei sârbe în care se prevede că primăriile şi ministerele eliberează avize de construcţie. Este de nepermis ca enoriaşii care doresc biserică română să ceară aviz bisericii sârbe! Aşa ceva nu se întâmplă niciunde pe mapamod fiindcă nicun cult/biserică nu ar încuraja vreodată funcţionarea în zonă a vreunui alt cult/biserică. Poate doar în Iran oricine trebuie să ceară aprobarea aiatolahului! În ţările laice statul veghează la respectarea libertăţilor religioase şi nu îndeamnă bisericile şi cultele să se ,,vegheze” şi aprobe între ele!
,,Mapamond românesc” – 21 01 2014
http://www.baricada.ro/arhiva-video/7/m ... -romanesc/
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

Răspunsuri de la UE şi din Serbia

Mesajde vioreldolha pe Lun Feb 03, 2014 8:37 am

Ataşez câteva răspunsuri primite de mine de la UE şi de la instituţii din Serbia pe tema drepturilor românilor din ţara vecină (de la Comisarul pentru Extinderea UE -Ştefan Fule, de la Cancelaria Primului Ministru al Serbiei, de la avocatul poporului din Serbia, de la ministerul educaţiei din Belgrad, de la inspectori şcolari din Serbia, de la ziare sârbeşti etc)
Ataşamente
Cancelaria Primului Ministru al Serbiei catre Dolha V. AGIRo.JPG
Cancelaria Primului Ministru al Serbiei catre Dolha V. AGIRo.JPG (189.27 KB) Vizualizat de 9809 ori
Adresa de la Comisarul pentru extindere al UE Stefan Fule.jpg
Adresa de la Comisarul pentru extindere al UE Stefan Fule.jpg (552.13 KB) Vizualizat de 10061 ori
Adresa de la Comisia Europeana.pdf
(80.48 KB) Descărcat de 507 ori
04 03 2013 Cancelaria Prim Ministru SR.JPG
04 03 2013 Cancelaria Prim Ministru SR.JPG (17.03 KB) Vizualizat de 9726 ori
21 08 2013 Vesna Fila.JPG
21 08 2013 Vesna Fila.JPG (50.94 KB) Vizualizat de 9719 ori
Ombudsman Serbia 12 09 2013.JPG
Ombudsman Serbia 12 09 2013.JPG (100.7 KB) Vizualizat de 9721 ori
Avocatul Poporului catre AGIRo Zastitnika gradjana 25847.pdf
(210.93 KB) Descărcat de 463 ori
SR 12 09 2013.pdf
(210.93 KB) Descărcat de 413 ori
Timocke vesti 26 01 2013.JPG
Timocke vesti 26 01 2013.JPG (64.84 KB) Vizualizat de 9725 ori
Zajecear 03 04 2013.JPG
Zajecear 03 04 2013.JPG (20.07 KB) Vizualizat de 9660 ori
02 11 2012 EUINFO.JPG
02 11 2012 EUINFO.JPG (39.2 KB) Vizualizat de 9660 ori
23 10 2012 Europa.RS.JPG
23 10 2012 Europa.RS.JPG (16.12 KB) Vizualizat de 9713 ori
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

Răspunsuri primite de la instituţii din România

Mesajde vioreldolha pe Lun Feb 03, 2014 8:56 am

Ataşez câteva răspunsuri primite de la instituţii din România din ultimii ani:
Ataşamente
31 01 2014.JPG
31 01 2014.JPG (73.89 KB) Vizualizat de 9655 ori
Camera Deputatilor Cererea AGIRo inregistrata.pdf
Adresa inregistrata la Camera Deputatilor privind cetatenia
(116.83 KB) Descărcat de 462 ori
ADRESA RASPUNS DOLHA INTERPELARE 4162B.pdf
(151.07 KB) Descărcat de 452 ori
MAE 18 09 2012.JPG
MAE 18 09 2012.JPG (36.09 KB) Vizualizat de 9665 ori
Invitatie Consulat Zajecear.jpg
Invitatie Consulat Zajecear.jpg (125.91 KB) Vizualizat de 9718 ori
DRP 13 12 2013.pdf
(16.25 KB) Descărcat de 458 ori
2008 Cioroianu.JPG
2008 Cioroianu.JPG (88.2 KB) Vizualizat de 9653 ori
26 08 2013.pdf
(25.73 KB) Descărcat de 422 ori
25 02 2013.jpg
25 02 2013.jpg (133.19 KB) Vizualizat de 9649 ori
25 02 2008.pdf
(41.23 KB) Descărcat de 440 ori
20 09 2009.pdf
(40.94 KB) Descărcat de 427 ori
20 07 2012.pdf
(23.54 KB) Descărcat de 433 ori
20 05 2009.pdf
(40.94 KB) Descărcat de 457 ori
19 09 2007.pdf
(51.23 KB) Descărcat de 461 ori
15 10 2012.pdf
(22 KB) Descărcat de 462 ori
15 10 2012.pdf
(22 KB) Descărcat de 484 ori
14 02 2013.pdf
(22.01 KB) Descărcat de 434 ori
13 12 2013.pdf
(16.25 KB) Descărcat de 445 ori
13 02 2008.pdf
(61.23 KB) Descărcat de 429 ori
12 03 2008.JPG
12 03 2008.JPG (1.2 MB) Vizualizat de 9645 ori
09 10 2012.pdf
(25.32 KB) Descărcat de 488 ori
09 02 2010.pdf
(50.94 KB) Descărcat de 426 ori
06 09 2007 eu.JPG
06 09 2007 eu.JPG (149.75 KB) Vizualizat de 9647 ori
06 09 2007.JPG
06 09 2007.JPG (17.18 KB) Vizualizat de 9643 ori
03 04 2013.pdf
(19.58 KB) Descărcat de 484 ori
02 10 2013.pdf
(18.23 KB) Descărcat de 473 ori
02 09 2007 MECT.JPG
02 09 2007 MECT.JPG (85.77 KB) Vizualizat de 9644 ori
2 09 2007.JPG
2 09 2007.JPG (60.48 KB) Vizualizat de 9641 ori
01 12 2004.JPG
01 12 2004.JPG (168.54 KB) Vizualizat de 9640 ori
01 11 2011.pdf
(28.9 KB) Descărcat de 466 ori
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

Cetăţenie română pentru etnicii români

Mesajde vioreldolha pe Sâm Feb 08, 2014 10:08 pm

Stimate Domnule Prim-Ministru Victor Ponta,
Stimate Doamne şi stimaţi Domni Deputaţi!
Din pricina unui funcţionar guvernamental care a parcurs superficial legislaţia internaţională, ţara mamă poate ajunge să le refuze în continuare unor români dreptul de dobândi cetăţenia română! Toată speranţa este în zilele următoare în parlamentarii din Camera Deputaţilor şi în Premierul Victor Ponta, care poate să ceară funcţionarului respectiv să refacă documentul.

Se află în dezbatere la Camera Deputaţilor propunerea legislativă privind completarea art.8 din Legea cetăţeniei române nr.21/1991, republicată, ( Pl x 667/2013), propunere asumată de parlamentarii PSD Florin Iordache, Virgil Delureanu, Petru Movilă, Manuela Mitrea, Aurel Vlădoiu.
Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a dat aviz favorabil acestui priect cu unanimitate de voturi: Mircea Dolha (PNL) - vicepreşedinte, Mihai Bogdan Diaconu (PSD) – vicepreşedinte, Maria Grecea (PNL) – vicepreşedinte, Mihai Deaconu (PPDD) – secretar, Ninel Peia (PSD), - secretar, Ovidiu-Cristian Iane (PSD), Aurelian Mihai (neafiliat), Niculina Mocioi (PPDD), Constantin – Stelian-Emil Moţ (PSD), Ovidiu Alexandru Raeţchi (PC), Ion Stan (PSD), Eugen Tomac (neafiliat), Elena - Ramona Uioreanu (PNL), propunere la care se adaugă alta aproape identică asumată de parlamentarii (PSD, PNL, PDL, PPDD şi neafiliaţi) Viorel Badea, Eugen Tomac, Dincă Marinică, Ioan Ivescu, Bujor Marcel, Popa Nicolae Vlad, Neagu Nicolae, Cătălin Croitoru, Petru Filip, Ion Ariton, Alin Tişe, Mihaela Popa, Dorin Păran, Constantin Traian Igaş, Marius Isăilă, Valerian Vreme, Mircea Lubanovici, Mihaela Stoica.
Iată textul proiectului: Art. I. – Se completează articolul 8 din Legea cetăţeniei române cu un nou alineat (4) cu următorul cuprins:
„(4) Condiţiile prevăzute de alin. (1) lit. a şi d nu se cer a fi îndeplinte de cetăţenii străini de etnie română. Acestora li se aplică şi prevederile art. 11. Dovada etniei române a solicitantului se confirmă prin înscrisuri de la şcoli, biserici sau asociaţii culturale din statul de reşedinţă recunoscute de Ministerul Afacerilor Externe al României“.
Senatul a respins propunerea fiindcă un funcţionar al guvernului a propus în mod superficial aviz negativ. Camera decizională este însă Camera Deputaţilor şi de aceea încercăm să vă aducem argumente în plus pentru aprobarea proiectului de lege.
Consiliul Legislativ a avizat FAVORABIL propunerea fiindcă ,,Raportul Comisiei Europene pentru democraţie prin drept (Comisia de la Veneţia) din 22 dec 2001, referitor la tratamentul preferenţial acordat minorităţilor naţionale de către statul înrudit, dobândirea cetăţeniei este enumerată printre avantajele speciale care pot fi oferite de către statul înrudit respecivei categorii de persoane.” Aceste prevederi sunt reiterate şi în cuprinsul Rezoluţiei nr.1335/2003 şi al Recomandării 1735/2006 ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Potrivit acestora implicarea statului înrudit este legitimă. Sunt argumente noi şi solide de la un organism serios cu care i-aţi putea convinge pe colegii deputaţi ai dumneavoastră să voteze proiectul.
Aceste argumente ,,pe text” ale Consilului Legislativ contrazic părerea funcţionarului guvernamental că ele ar crea astfel o ,,discriminare”. Cel care a întocmit punctul de vedere al guvernului nici nu a citit materialul propus şi a crezut, în mod jalnic, că este vorba de redobândirea cetăţeniei fiindcă spune că propunerea nu se mai justifică fiindcă este reglementată ,,redobândirea cetăţeniei române de către foştii cetăţeni români”.
Cel care a întocmit punctul de vedere al guvernului nu a citit bine proiectul fiindcă este vorba chiar de acei etnici români care NU sunt foşti cetăţeni români (vezi Românii din zona Banatul sârbesc şi Timoc-Morava din Serbia, românii din Transnistria, românii din Bulgaria, Românii din Maramureşul de Nord- Ucraina)- români care nu au fost în trecut între frontierele României şi care nu au ce redobândi.
Funcţionarul guvernamental a mai invocat fără temei articolul 5 din Convenţia Europeană asupra Cetăţeniei din 1997 în care sunt enumerate ,,principiile generale ale cetăţeniei” şi în care se afirmă ,,Reglementările unui stat parte referitoare la cetăţenie nu trebuie să conţină deosebiri sau să includă practici care să constituie o discriminare bazată pe sex, religie, rasă, culoare sau originea naţională ori etnică.” Funcţionarul guvernamental care a sugerat aviz negativ nu a interpretat corect la ce se referă ,,principiul nediscriminării”. Acest principiu vrea să protejeze cetăţenii cărora ar putea să li se retragă cetăţenia pe motive de rasă sau etnie ca o epurare etnică într-un anumit stat sau de către un nou stat (în cazul de succesiune a statelor). Funcţionarul nu a citit din aceeaşi Convenţie Europeană asupra Cetăţeniei articolul 18 care lămureşte la ce se referă principiul nediscriminării de la art 5: ,,Art 18: Fiind vorba de probleme de cetăţenie în caz de succesiune a statelor, fiecare stat parte implicat trebuie să respecte principiile preeminenţei dreptului, regulile în materie de drepturi ale omului şi principiile menţionate la art. 4 şi 5 la paragraful 2 al acestui articol, îndeosebi pentru a evita apatridia.” Din aceeaşi convenţie, funcţionarul guvernamental nu a citit Art 3 ,,Fiecare stat va determina prin legislaţia proprie care sunt cetăţenii săi”. Cu respectarea însă a articolului 5 care evită apatridia.
Funcţionarul guvernamental nu a citit un document ulterior Convenţei Europene asupra cetăţeniei, document emis, culmea, chiar la cererea României (din timpul guvernării PSD) de către Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia): RAPORT CU PRIVIRE LA TRATAMENTUL PREFERENŢIAL ACORDAT MINORITĂŢILOR NAŢIONALE DE CĂTRE STATUL LOR ÎNRUDIT adoptat de Comisia de la Veneţia la reuniunea sa plenară 48, (Veneţia, 19-20 octombrie 2001) (EUROPEAN COMMISSION FOR DEMOCRACY THROUGH LAW (VENICE COMMISSION) REPORT ON THE PREFERENTIAL TREATMENT OF NATIONAL MINORITIES BY THEIR KIN-STATE adopted by the Venice Commission at its 48th Plenary Meeting, (Venice, 19-20 October 2001). Acest raport a fost şi subiect de examen la drept internaţional public pentru studenţii Universităţii Bucureşti. Pot să vă pun la dispoziţie un asemenea test din 2010 pe care mulţi îl vor fi promovat, mai puţin, poate, expertul guvernamental care nu a auzit de aşa ceva şi care încurcă până şi dobândirea cetăţeniei cu redobândirea ei!
În acest raport se răspunde chiar României care reclamase acordarea de către Ungaria a cetăţeniei pentru etnicii maghiari, la litera d, ,,Respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Interzicerea discriminării”, că ,,În opinia Comisiei, împrejurarea că o parte a populaţiei are un tratament mai puţin favorabil, pe baza că nu aparţine unui grup etnic specific, nu este, în sine, discriminatoriu, nici contrar principiilor de drept internaţional.” şi afirmă acceptabilitatea acestui criteriu ,,de exemplu, ca un criteriu etnic făcut în legile privind cetăţenia”. (As regards the basis for the difference in treatment under the laws and regulations in question, in the Commission’s opinion the circumstance that part of the population is given a less favourable treatment on the basis of their not belonging to a specific ethnic group is not, of itself, discriminatory, nor contrary to the principles of international law. Indeed, the ethnic targeting is commonly done, for example, in laws on citizenship. The acceptability of this criterion will depend of course on the aim pursued.)
Acelaşi raport al Comisiei de la Veneţia precizează că toate statele, mai puţin România şi Italia au discriminări pozitive în privinţa etnicilor lor de peste hotare: ,,În timp ce doar legile italiene şi române nu stabilesc în mod explicit criterii pentru stabilirea fondului naţional specific, toate celelalte legi fac acest lucru într-o măsură mai mare sau mai mică.” (While the Italian and Romanian laws do not explicitly set out any criteria for establishing the national background, the other laws do, in greater or lesser detail.)
Este corectă observaţia Comisiei de la Veneţia că doar România nu discriminează pozitiv românii de peste hotare fiindcă, prevederile actuale privind redobândirea cetăţeniei nu cer ca petenţii să fie de etnie română, ci doar să fie urmaşii cuiva care au avut cetăţenie română cândva (cetăţenie şi nu etnie). Actualele prevederi (de redobândire a cetăţeniei) vin în sprijinul doar al celor care provin din teritorii care au aparţinut cândva României (Basarabia şi Nordul Bucovinei). Actualele prevederi le fac imposibilă acordarea cetăţeniei etnicilor români din teritorii care nu au aparţinut nicicând României (Transnistria, Banatul sârbesc, zona Timoc-Morava din Serbia, Maramureşul istoric din regiunea Transcarpatia a Ucrainei).
Raportul Comisiei de la Veneţia observă cu mirare că doar România şi Italia nu acordă până acum cetăţenie etnicilor săi de peste hotare pe acest criteriu firesc. Mai mult, în raport sunt enumerate numele respectivelor legi din foarte multe ţări prin care acestea discriminează pozitiv etnicii lor în obţinerea cetăţeniei. Multe dintre aceste legi sunt trecute şi în motivarea adusă de iniţiatorii prezentului proiect de lege. Exemplul Slovaciei nu este însă trecut şi trebuie să confirm că mulţi etnici slovaci din judeţul Arad au şi cetăţenie slovacă acordată pe criterii etince (Slovacia nu a avut nicicând Aradul între graniţele sale) şi aceştia nu ar fi putut să ,,redobândească” cetăţenia slovacă ci doar să o ,,dobândească” pe criteriul etnic. Este deci încă un exemplu clar de acordare de cetăţenie pe fireşti criterii etnice. Doar România, conform raportului Comisiei de la Veneţia, se limitează în a acorda doar dreptul de ,,redobândire” a cetăţeniei (şi fără vreun criteriu privind etnia) şi nu oferă posibilitatea ,,dobândirii” cetăţeniei etnicilor români de peste hotare.
Propunerea legislativă nu conduce nici la cheltuieli suplimentare ci, dimpotrivă se vor atrage câteva venituri suplimentare din taxele consulare necesare depunerii dosarelor.
Stimate Domnule Prim-Ministru Victor Ponta,
Stimate Doamne şi stimaţi Domni Deputaţi,
Nu lăsaţi nici ca această temă să fie folosită electoral de cei care sunt buni români doar în opoziţie şi nu lăsaţi nici ca guvernarea dumneavoastră să rămână în istorie ca una care a fost surdă la o cerere îndreptăţită şi dovedită conformă legislaţiei internaţionale de chiar Consiliul Legislativ român şi Comisia de la Veneţia, a unor fraţi din comunităţi istorice tradiţionale dar pentru care istoria a decis să nu fi fost nicicând între graniţele României!
Aceştia pentru care proiectul de lege vine să facă dreptate sunt puţini. Poate fi vorba de câteva sute sau cel mult de câteva mii fiindcă ori multora li s-a atrofiat în decursul secolelor conştiinţa naţională ori fiindcă mulţi au deja cetăţenia vreunui stat membru UE. Este vorba doar de câţiva care au rezistat inexplicabil ca români în zone care nu au aparţinut niciodată statului român şi care se încăpăţânează să instituţionalizeze mai mult decât sentimental legătura lor cu ţara mamă. Acordaţi-le şi acestor câţiva români dreptul la dobândirea cetăţeniei române, aşa cum alţi mulţi, mulţi conaţionali au dreptul la redobândirea cetăţeniei române! Dintre cei care conform actualei legislaţii NU pot dobândi cetăţenie română se numără şi preotul Boian Alexandrovici de pe Valea Timocului din Serbia care a pătimit mult pentru ridicarea bisericii româneşti din Mălainiţa şi nici profesorii români din zona transnistriană dacă nu s-au născut cumva în Basarabia. Actuala legislaţie îi pedepseşte că s-au născut acolo unde s-au născut!
Actualul Ministru al Afacerilor Externe, domnul Titus Corlăţean, îi cunoaşte aproape personal pe toţi potenţialii petenţi şi poate confirma că nu va fi deloc vreun val de cereri. Tot domnul ministru poate confirma că au fost şi cazuri când, spre ruşinea României, fiindu-le refuzat dosarul de obţinere a cetăţeniei române, imposibil pe legislaţia actuală, entici români din Serbia au obţinut imediat ce au cerut cetăţenie bulgară, fiindcă Bulgaria, de exemplu, nu se zgârceşte în a acorda cetăţenia sa. Unuia dintre aceştia, chiar lider al unei asociaţii româneşti, dar care avea nevoie de acest paşaport românesc şi pentru a-şi vizita mai uşor soţia aflată de 15 ani în Germania, i-am cerut iertare eu că ţara sa mamă l-a pus în situaţia umilitoare de a-şi lua cetăţenia bulgară!
Decizia finală asupra acestui proiect de lege aparţine, în zilele următoare Camerei Deputaţilor şi sunt toate argumentele încât această propunere să treacă!
Stimate Domnule Prim-Ministru Victor Ponta, Stimate Doamne şi stimaţi Domni Deputaţi, fiţi oamenii providenţiali pentru aceşti câţiva români pe care ţara mamă nu i-a încăput nicicând în graniţele sale mai vechi sau mai noi! Sunt doar o mână de oameni!
Cu multă consideraţie,
Viorel Dolha, Preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România

PS Ataşez textul propus de parlamentarii PSD, expunerea lor de motive, avizul favorabil al unei comisii parlamentare, avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul negativ al guvernului din cauza superficialităţii funcţionarului despre care am vorbit.
Ataşamente
Apel catre domnul Prim Ministru Victor Ponta si catre membrii Camerei Deputatilor.doc
Apel catre domnul Prim Ministru Victor Ponta si catre membrii Camerei Deputatilor
(325.5 KB) Descărcat de 433 ori
pl667 Proiectul de lege.pdf
Proiectul de lege pl667
(16.34 KB) Descărcat de 457 ori
em667 Expunerea de motive a initiatorilor.pdf
Expunerea de motive a initiatorilor em667
(137.28 KB) Descărcat de 481 ori
Aviz favrabil comisie romani av667_13 Cetatenie art 8.pdf
Aviz favorabil al comisiei romanilor de peste hotare av667_13 Cetatenie art 8
(199.39 KB) Descărcat de 556 ori
cl667 CONSILIUL LEGISLATIV Aviz favorabil.pdf
CONSILIUL LEGISLATIV Aviz favorabil cl667
(93.53 KB) Descărcat de 451 ori
pvg667 Punctul de vedere al guvernului viciat de superficialitatea unui functionar.pdf
Punctul de vedere al guvernului viciat de superficialitatea unui functionar pvg667
(93.81 KB) Descărcat de 462 ori
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

Belgradul sfidează România

Mesajde vioreldolha pe Sâm Feb 15, 2014 10:43 am

Belgradul sfidează iar Bucureştiul!
Ataşez un document emis recent de Ministerul Educaţiei de la Belgrad (cu semnătura ministrului însuşi) prin care se dă undă verde predării în şcolile din Serbia de răsărit a ,,vorbirii valahe cu elemente de cultură naţională”. În tabele sunt numite şcolile, localitatea + raionul şi învăţătorii/profesorii!
În martie 2012 Serbia se angajase în scris să nu standardizeze o nouă limbă diferită de limba română pentru cei pe care sârbii îi numesc vlasi dar care ei se numesc unii ,,rumâni” alţii ,,români”! Nu au trecut doi ani şi iată cum statul vecin nu îşi respectă promisiunile făcute României la Bruxelles.
De menţionat că după ce 1617 elevi din Bor şi Zajecear au optat în martie 2013 pentru limba română, autorităţile sârbe au luat următoarele măsuri:
• 1.Au schimbat în iulie 2013 legea încât să nu poată fi angajaţi profesori de-ai locului care să le predea (până atunci le-ar fi fost suficientă limba română învăţată în familie)
• 2.Nu au mai permis şi altor elevi (din Branicevo, Morava etc) să opteze şi ei pentru limba română deşi în aceste zone sunt de două ori mai mulţi români decât în Zajecear (după recensământul sârb din 2011)
• 3.În august 2013 au publicat în monitorul oficial programa şcolară pentru ,,vorbirea valahă”
• 4.În septembrie 2013 cei care optaseră pentru limba română sunt puşi să aleagă între limba maternă şi informatică
• 5.În noiembrie, celor câteva sute de elevi care nu au renunţat la opţiunea pentru limba română în ciuda presiunilor, li se fixează un orar infernal (mult după terminarea cursurilor sau chiar seara, în alte şcoli decât cele în care învaţă ei şi se pare că fără abecedare deşi există în Serbia aprobate abecedare în limba română)

Jalnic este că, spre exemplu, în Maidanpek erau suficienţi copii pentru limba română dar nu s-au găsit profesori autorizaţi în limba română care să răspundă noilor prevederi legale făcute exact pentru ca profesorii din zonă care cunosc limba română din familie să nu poată ocupa postul!
Strigător la cer este că în limba valahă (inexistentă) se permite să se predea deşi în această limbă în mod cert nu există nimeni calificat conform aceleiaşi legi!
Şi totuşi Serbia permite predarea limbii valahe şi nu a limbii române!
Ataşamente
vlaski-govor-sa-elementima-nacionalne-kulture.jpg
vlaski-govor-sa-elementima-nacionalne-kulture.jpg (105.74 KB) Vizualizat de 9175 ori
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

Următorul

Înapoi la ROMANII DE PESTE HOTARE

Cine este conectat

Utilizatori ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator

cron