Limba romana in Serbia

Limba romana in Serbia

Mesajde vioreldolha pe Sâm Iul 20, 2013 8:15 am

Pentru LIMBA ROMANA IN SCOLILE DIN SERBIA DE RASARIT
Za RUMUNSKI JEZIK u skolama u Srbiji
For ROMANIAN LANGUAGE in schools in Serbia
sau
VOM AVEA MOTIVE LA AL XXXV-LEA CONGRES AGIRO DIN 21-23 AUGUST 2013 SĂ ÎL ÎMBRĂŢIŞĂM FRĂŢEŞTE PE MINISTRUL EDUCAŢIEI DE LA BELGRAD?

În Serbia, la sud de Dunăre, între râurile Timok şi Morava, trăieşte o importantă minoritate românească loială statului sârb. Recensămintele sârbeşti din secolul XIX înregistrează această populaţie ca români, iar cele din secolul XX ca vlasi. Conform datelor oficiale în Serbia de răsărit au fost în 1961 doar 1368 de vlahi după ce în 1953 fuseseră (tot oficial) 198 861! Recensămintele în Serbia sunt atât de eronate încât fac de râs însăşi ideea de statistică. Aceşti români nu au în limba maternă cuvântul ,,vlasi”. Îşi spun toţi (absolut toţi) ,,rumâni” aşa cum îşi spune şi majoritatea ţăranilor din România. În zonă nu se vorbeşte vreun grai distinct ci mare parte vorbesc graiul bănăţean, iar o parte vorbesc graiul oltenesc. Nu au niciun cuvânt care să nu se regăsească în dicţionarele limbii române. Nu au avut parte nicicând de vreo oră de limbă română, deci 99,99% dintre ei nu au scris sau citit ceva în limba maternă şi nu ştiu mai nimic despre istoria sau cultura neamului lor. Ştiu doar limba română transmisă pe cale orală din familie.

a) Din 2004, lideri ai acestor români ne-au pus şi nouă în mână copii ale unor liste semnate de părinţi prin care cereau studierea limbii române în şcoli. (Vezi în ataşamentul alăturat foto cu semnaturile din 2004 pentru ore de română). Originalele le-au dat Consiliului Naţional al Minorităţii Române din Serbia (din care şi câţiva dintre ei făceau parte atunci) pentru a face demersurile legale.
Suntem siguri că fraţii lor din Voivodina care conduceau acest consiliu au făcut tot ceea ce trebuia legal dar cei din Serbia de răsărit care au semnat şi liderii lor au fost dezamăgiţi că nu s-a acordat nimic din ceea ce ei ceruseră şi au crezut că acest consiliu i-a trădat.

b) Siguri că au fost trădaţi de chiar fraţii lor, românii dintre Timok şi Morava îşi înfiinţează după aceste nereuşite, conform legii sârbe, propriul consiliu naţional pe care îl numesc ,,Consiliul Rumânilor” care în statut prevede ca limbă maternă limba română literară. Au urmat tergiversări de 2 ani până ce Belgradul să le aprobe statutul.
Imediat ce intră oficial în activitate, consiliul rumânilor solicită argumentat Belgradului dreptul la limbă română în şcolile publice.
În 18 02 2009, ministerul educaţiei din Belgrad dă un răspuns prin care spune că această cerere a consiliului rumânilor/vlahilor este perfect legală. (vezi în ataşamentul alăturat adresa ministerului)

c) Acelaşi consiliu al rumânilor/vlahilor adună în 2009 de la părinţi sute de semnături din zeci de localităţi pentru ore de limbă română în şcoli. Responsabila departamentului învăţământ din consiliul rumân/vlah (prof Jasmina Glisici) găseşte în şcolile din satele româneşti zeci de cadre didactice de etnie română care urmează în 2009 cursuri de limbă română la Novi-Sad încât să fie abilitate pe deplin să predea din 1 septembrie abecedarul tipărit în Serbia în limba română propriilor elevi. Mare parte din aceşti profesori români au fost prezenţi şi la congresul Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România (AGIRo) din 2009 unde, în prezenţa înalţilor oficiali români anunţă că în Serbia de răsărit se va începe predarea câtorva ore de limbă română fiindcă erau întrunite toate condiţiile: cereri de la părinţi, acordul ministerului, profesori pregătiţi, programe şcolare şi abecedare.
Surpriză: la 1 septembrie 2009 nu se permite nimic în şcoli! Ministrul educaţiei din Belgrad anunţă cu nonşalanţă în conferinţa de presă din 25 septembrie că nimeni nu a solicitat învăţarea limbii române cu toate că avea în sertar sute de semnături în baza cărora îşi dăduse în februarie acordul! (vezi linkul din presa vremii de la Belgrad în care afirmă că nimeni nu este interesat de învăţarea limbii române http://www.rtv.rs/sr_lat/drustvo/djaci- ... 49499.html )
Degeaba AGIRo a trimis în 2009 câteva mii de scrisori pe adresa ambasadei Serbiei din sute de şcoli din România! (vezi linkul http://invatatori.ro/2009/10/18/cadrele ... in-serbia/ )
Mai mult, în 2010 statul sârb organizează el alegeri în consiliul rumânilor/vlahilor şi din 2010 cei care ceruseră limba română pierd ca la comandă majoritatea în consiliu. Astfel a ajuns consiliul rumânilor/vlahilor pe mâna unor oameni politici din partidele sârbeşti care în biografia lor publică se declaraseră de etnie sârbă. În această nouă componenţă acest consiliu al minorităţii vlahe declară în 2010 nici mai mult nici mai puţin decât că limba sârbă este limba sa de comunicare! Deci minoritate naţională de limbă sârbă în Serbia!

d) În 2012 AGIRo crede în continuare în legislaţia sârbă şi în promisiunile făcute de guvernul sârb în 1 Martie 2012 şi încurajează la depunerea de noi cereri de învăţare a limbii române în şcolile din Serbia de răsărit. (vezi foto alăturată)


e) Se depun în primăvara şi vara lui 2012 alte sute de cereri semnate de părinţi în şcoli. (vezi în în ataşamentul alăturat foto cereri pt ore de limba romana in scolile din Kladovo, Podgorac, Brestovac, Zajecear etc)

f) Credeţi că s-a permis din 1 septembrie 2012 învăţarea limbii române? Nu! Chiar dacă Serbia se angajase în martie la acest lucru.

g) AGIRo, în faţa acestor încălcări ale legii, a trimis aceste cereri ale părinţilor din Serbia toturor instituţiilor europene, române şi sârbe. În 22-23 octombrie 2012 înaltul comisar pentru minorităţi Knut Vollebaek (care nu a mai putut fi dezinformat având în mână cererile părinţilor) determină partea sârbă să se angajeze ca în acest an şcolar (2012-2013) şi începutul anului şcolar următor la începerea studiului limbii române cu elemente de cultură naţională în şcoli din estul Serbiei şi să facă demersuri pentru a afla interesul real al elevilor şi să asigure toate cerinţele tehnice necesare pentru cursul de învăţare a limbii române cu elemente de cultură naţională.

În acest context, în 27 februarie 2012, Cancelaria Primului Ministru al Serbiei trimite către AGIRo o adresă (vezi în ataşamentul alăturat foto) prin care anunţă procedura de introducere a orelor de limbă română în Serbia de răsărit.

În aceeaşi zi inspectoratul şcolar Zajecear cere şcolilor din judeţele Bor şi Zajecear să facă o anchetă pentru a afla interesul copiilor pentru limba română (vezi foto alăturată).

Iată în ataşamentul alăturat foto şi formularul publicat de presa sărbă (este bifată rubrica ,,nu sunt interesat să învăţ limba română”)

h) Inspectoratul şcolar din Zajecear ne-a trimis documentele alăturate prin care anunţa că centralizând datele venite din şcolile din Bor şi Zajecear 655 de elevi de liceu şi 962 de elevi de clasele I-VIII au cerut să înveţe limba română, în total 1617 elevi.

i) De reţinut că dintre cei 31 vlahi sub 15 ani şi 3 români sub 15 ani înregistraţi oficial la recensământul din 2011 în Kladovo, au semnat pentru limba română, la o primă strigare, 155. Deci 155 din 34 (!) Încă o dovadă a ,,corectitudinii” recensămintelor din Serbia!

j) Strigător la cer este că nu au putut opta pentru limba română elevii din judeţele Branicevo şi Podunavski când acolo sunt de două ori mai mulţi români decât în judeţul Zajecear (conform recensământului din 2011) şi nici elevii din judeţul Pomoravski când acolo sunt de 10 ori mai mulţi români sub 15 ani decât în Kladovo (conform recensământului din 2011)!? şi nici elevii din zona Belgrad când acolo sunt de 5 ori mai mulţi români sub 15 ani decât în Kladovo (conform recensământului din 2011)!? Degeaba "Asociaţia Părinţilor care doresc copiii lor să înveţe la şcоаlă rоmâneşte - Sandu Timoc" înfiinţat în Petrovaţ na Mlavi de doamna Jasmina Glisici a sesizat această nouă discriminare. Li s-a promis că în aceste zone ancheta se va face mai târziu. Nu s-a făcut nici până acum. Această asociaţie a părinţilor a adunat ea semnături de la părinţi şi a încercat să le depună la şcoli dar aici nimeni nu mişcă dacă nu are undă verde de la Belgrad!

k) Culmea ridicolului a fost că ,,din eroare” celor care au solicitat în scris ,,limbă română” li s-a trimis un răspuns în iunie că din 1 septembrie li se permite introducerea în şcoli a ,,vorbirii valahe”.

l) Este sfârşit de iulie şi o tăcere adâncă s-a lăsat în ce priveşte demersurile care ar fi trebuit să se facă:
• -ar trebui anunţuri în presă, pe site-ul ministerului din Belgrad şi la avizierele şcolilor că pot opta pentru limba română şi elevii din judeţele Branicevo, Podunavski şi Pomoravski
• -ar trebui anunţuri că profesorii de etnie română din Serbia de răsărit care au cunoştinţe de bază (din familie) de limba română să poată preda elevilor din şcolile lor din 1 septembrie şi 2 ore pe săptămână de limbă română cu elemente de cultură naţională (de fapt abecedarul) urmând un curs de pregătire în acest sens în luna august la Novi-Sad
• -ar trebui tipărite abecedare în limba română în tiraj corespunzător

m) Nedumerită asupra acestei ,,tăceri” de peste vară este şi doamna Anişoara Ţăran-responsabila departamentului de învăţământ din Consiliul Naţional al Minorităţii Române din Serbia, îngrijoraţi sunt şi părinţii din asociaţia aminitită, cei 1617 elevi care au semnat pentru limba română în luna martie, cât şi Consiliul Europei care la 11 iunie 2013 a publicat al doilea raport privind punerea în aplicare a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare în Serbia (vezi http://www.coe.int/t/dg4/education/minl ... ML2_en.pdf )

n) Nu înţelegem de ce atâta reticenţă în a acorda dreptul la a învăţa limba română în Serbia de răsărit cu atât mai mult cu cât:
• -există programe şcolare şi abecedare româneşti tipărite în Serbia (vezi http://www.roditeljsrbija.com/info/obra ... ml?start=3 şi foto alăturată)
• -există şi în Voivodina elevi care studiază limba română cu elemente de cultură naţională (vezi tabelul alăturat)
• -există în Voivodina şi peste 1000 de elevi care studiază în limba română (vezi tabelul alăturat)
• -nu înţelegem cum în Serbia se aplică duble standarde în Voivodina şi Serbia de răsărit şi mai nou, duble standarde în Bor –Zajecear faţă de Branicevo, Podunavski şi Pomoravski
• -nu înţelegem de ce şcolilor din Serbia de răsărit în care învaţă şi etnici români li se interzice orice contact cu şcoli din România

Румунски језик са елементима националне културе
ОПШТИНА БРОЈ УЧЕНИКА БРОЈ ШКОЛА
1. Алибунаp 212 1
2. Бач 40 1
3. Вршац 10 1
4. Зрењанин 5 1
5. Ковачица 44 1
6. Ковин 106 2
7. Нови Сад 13 1
8. Панчево 16 2
9. Пландиште 8 1
10. Сечањ 15 1
УКУПНО: 469 12
Целокупна настава на румунском језику
РАЗРЕД број школа
ОПШТИНА - ШКОЛА I II III IV V VI VII VIII СВЕГА
1) АЛИБУНАР
'Братство - јединство'' 11 7 3 15 12 13 13 13 87 1
*''2. октобар'' 17 12 11 15 12 11 8 11 97 1
'1. мај'' 13 21 15 20 16 14 16 12 127 1
*''3. октобар'' 20 21 17 33 20 24 22 14 171 1
УКУПНО 61 61 46 83 60 62 59 50 482 4
2) БЕЛА ЦРКВА
*''М. Садовенау'' 13 5 16 11 7 9 5 12 78 1
УКУПНО 13 5 16 11 7 9 5 12 78 1
3) ВРШАЦ
'Бранко Радичевић'' Уљма 15 10 13 6 44 1
'Бранко Радичевић'' 1 3 4 8 1
*''Кориолан Добан'' 16 12 8 13 13 19 17 15 113 1
'Олга Петров Радишић'' 16 23 19 20 26 34 31 35 204 1
'Моша Пијаде'' 4 1 4 2 11 1
УКУПНО 52 49 44 45 39 53 48 50 380 5
4) ЖИТИШТЕ
'Свети Сава'' 9 11 14 26 24 12 13 14 123 1
УКУПНО 9 11 14 26 24 12 13 14 123 1
5) ЗРЕЊАНИН
'Др Александар Сабовљев'' 9 7 6 9 7 6 7 5 56 1
'Ђ. Јакшић'' 1 1 2 3 7 1
УКУПНО 10 8 8 12 7 6 7 5 63 2
6) КОВАЧИЦА
'Свети Георгије'' 23 21 24 12 16 13 19 13 141 1
УКУПНО 23 21 24 12 16 13 19 13 141 1
7) ПАНЧЕВО
'Аксентије Максимовић'' 7 2 4 8 21 1
'Жарко Зрењанин'' БНС 13 10 9 14 15 8 14 14 97 1
УКУПНО 20 12 13 22 15 8 14 14 118 2
8) ПЛАНДИШТЕ
Доситеј Обрадовић'' 5 5 5 7 5 7 8 12 54 1
УКУПНО 5 5 5 7 5 7 8 12 54 1
9) СЕЧАЊ
'Иво Лола Рибар'' 3 2 5 1
УКУПНО 0 0 3 2 0 0 0 0 5 1
УКУПНО 193 172 173 220 173 170 173 170 1444 18

o) Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România are încredere că Serbia va confirma până la capăt vocaţia sa europeană, că va respecta propria sa legislaţie permiţând pe întreg teritoriul său ca etnicii români, loiali statului sârb, să poată învăţa din 1 septembrie în şcolile publice să scrie şi citească ,,mamă”, ,,tată” în limba română maternă. Salutăm din toată inima acest prim pas făcut de Serbia în primăvara lui 2013. Aşteptăm însă demersuri în această vară care să arate bună credinţă în aplicarea bunelor intenţii arătate în primăvară. Din 1 septembrie vom putea spune cu adevărat dacă Serbia, arătând respect conaţionalilor noştri, începe să întoarcă respectul de care întotdeauna s-a bucurat în opinia publică din România.

p) AGIRo are parteneriate semnate cu asociaţiile învăţătorilor din Voivodina şi Vârşeţ (Удружење Војвођанских Учитеља şi Društvo Učitelja Vršca). Sunt născut într-un sat din România în care trăiesc şi sârbi, am rude de etnie sârbă. Am adus în acest an material didactic de la şcoli din Zajecear pentru şcolile cu predare în limba sârbă din România (vezi cele 2 foto în ataşamentul alăturat). În judeţul meu (Arad) s-a ţinut olimpida naţională de limba sârbă (vezi http://www.money.ro/orasul-nadlac-gazdu ... 45465.html ). Pregătim invitaţia pentru ministrul educaţiei de la Belgrad pentru al XXXV-lea congres AGIRo de la Slatina -21-23 august 2013.


Viorel Dolha
Preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România
Ataşamente
Limba romana in Serbia1.doc
(1.47 MB) Descărcat de 353 ori
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

Re: Limba romana in Serbia

Mesajde vioreldolha pe Sâm Iul 27, 2013 6:58 am

SE POARTĂ DISCUŢII ÎN SERBIA DE RĂSĂRIT DESPRE CINE VA PREDA DE LA 1 SEPTEMBRIE LIMBA ROMÂNĂ
IDEAL DAR ŞI LEGAL ESTE SĂ PREDEA ÎNVĂŢĂTORI/PROFESORI DE ETNIE ROMÂNĂ DIN ACELE ŞCOLI CARE AU CUNOŞTINŢE ELEMENTARE (DIN FAMILIE) DE LIMBĂ ROMÂNĂ CARE POT FI TESTATE ŞI/SAU PERFECŢIONATE DE CATEDRA DE LIMBĂ ROMÂNĂ DIN VOIVODINA. Apropo, ,,vorbirea vlahă” nu poate fi predată conform legii sârbe fiindcă nu are unde să fie ,,testată” nici în Serbia şi nici în alt loc din univers şi nici nu a fost vreun proiect pilot cu această limbă inventată.
IATĂ CE ZICE LEGEA SÂRBĂ calificarea necesară predării limbii române cu elemente de cultură naţională :
REGULI
Calificarea necesară a de cadre didactice și profesionale de școală primară
(". Off Monitorul - Educatie Monitorul" 6/96, 3/99, 10/2002, 4/2003, 20/2004 5/2005, 2/2007, 3/2007, 4/2007, 17. / 2007, 20/2007 Nr 1/2008, 4/2008, 6/2008, 8/2008, 11/2008, 2/2009, 4/2009, 9/2009 și 3/2010)
REGULI
Calificarea necesară de profesori în activitatea educațională în programa ales în școlile primare
("Off Monitorul SRS -. Educația Monitorul Oficial" nr 27/87 si 1/89 și "Off Monitorul -. Educația Monitorul Oficial". 4/2003 10/2004 3/2005, 9/2005, 4. / 2007 17/2007, 1/2008 6/2008, 8/2008 - Corr, 4/2009 și 3/2010).

k) limba română cu elemente de cultură națională:
a) la primul ciclu de învățământ primar:
- Profesorul (învăţătorul) de la clasă;
- Profesor de educație, cu completarea cursurilor în colegiile de formare a profesorilor și școli de formare a profesorilor;
- Profesor și filolog de limba și literatura română, sau cu condiția testării cunostintelor sale de limba română la Universitate;
b) al doilea ciclu de învățământ primar:
- Profesor și filolog de limba și literatura română, sau cu condiția ca cunostintele sale de limba română să fie testate la Universitate;

f) tradiția populară:
- Profesorul de la clasă;
- Profesor de educație, cu completarea studiilor în colegiile de formare a profesorilor și școli de formare a profesorilor;

http://www.scribd.com/doc/76312076/36/R ... NE-KULTURE

PRAVILNIK
O VRSTI STRUČNE SPREME NASTAVNIKA I STRUČNIH SARADNIKA U OSNOVNOJ ŠKOLI
("Sl. glasnik RS - Prosvetni glasnik", br. 6/96, 3/99, 10/2002, 4/2003, 20/2004, 5/2005, 2/2007, 3/2007, 4/2007, 17/2007, 20/2007, 1/2008, 4/2008, 6/2008, 8/2008, 11/2008, 2/2009, 4/2009, 9/2009 i 3/2010)
PRAVILNIK
O VRSTI STRUČNE SPREME NASTAVNIKA KOJI IZVODE OBRAZOVNO-VASPITNI RAD IZ IZBORNIH PROGRAMA U OSNOVNOJ ŠKOLI
("Sl. glasnik SRS - Prosvetni glasnik", br. 27/87 i 1/89 i "Sl. glasnik RS - Prosvetni glasnik", br. 4/2003, 10/2004, 3/2005, 9/2005, 4/2007, 17/2007, 1/2008, 6/2008, 8/2008 - ispr., 4/2009 i 3/2010)

k) RUMUNSKI JEZIK SA ELEMENTIMA NACIONALNE KULTURE:
a) prvi ciklus osnovnog obrazovanja i vaspitanja:
- profesor razredne nastave;
- nastavnik razredne nastave;
- profesor pedagogije sa prethodno završenom pedagoškom akademijom ili učiteljskom školom;
- profesor, odnosno diplomirani filolog za rumunski jezik i književnost или uz uslov da mu je znanje rumunski jezika provereno na fakultetu;
b) drugi ciklus osnovnog obrazovanja i vaspitanja:
- profesor, odnosno diplomirani filolog za rumunski jezik i književnost или uz uslov da mu je znanje rumunski jezika provereno na fakultetu;

đ) NARODNA TRADICIJA :
- profesor razredne nastave;
- nastavnik razredne nastave;
- profesor pedagogije sa prethodno završenom pedagoškom akademijom ili učiteljskom školom;
- nastavnik likovne kulture;
- profesor srpskog jezika i književnosti;
- profesor srpskog jezika i književnosti sa opštom lingvistikom;
- profesor srpske književnosti i jezika;
- profesor srpske književnosti i jezika sa opštom književnošću;
- profesor za srpskohrvatski jezik i jugoslovensku književnost;
- profesor za jugoslovensku književnost i srpskohrvatski jezik;
- profesor srpskohrvatskog jezika i opšte lingvistike;
- profesor za srpskohrvatski jezik sa južnoslovenskim jezicima;
- profesor srpskohrvatskog jezika sa istočnim i zapadnim slovenskim jezicima;
- profesor srpskohrvatskog jezika i jugoslovenske književnosti za nastavu u školama u kojima se obrazovno-vaspitni rad izvodi na mađarskom, odnosno rusinskom ili rumunskom jeziku;
- profesor za jugoslovensku i opštu književnost;
- profesor jugoslovenske književnosti sa stranim jezikom;
- profesor maternjeg jezika i
- profesor istorije.

MATERNJI JEZICI PRIPADNIKA NACIONALNIH MANJINA (21 dec 2011)

ALBANSKI JEZIK
Napomena
BUGARSKI JEZIK
Napomena
MAĐARSKI JEZIK
Napomena
RUMUNSKI JEZIK
Napomena
RUSINSKI JEZIK
Napomena
SLOVAČKI JEZIK
Napomena
HRVATSKI JEZIK

Prema članu 60 Krivičnog zakona Republike Srbije, predviđena je kazna zatvora od tri meseca do pet godina za one koji na osnovu razlike u nacionalnosti, rasi, veroispovesti, političkom ili drugom ubeđenju, etničkoj pripadnosti, polu, jeziku, obrazovanju ili društvenom položaju uskrate ili ograniče prava građana utvrđena ustavom, zakonom ili drugim propisom ili opštim aktom ili ratifikovanim međunarodnim ugovorom, ili ko na osnovu ove razlike daje građanima povlastice ili pogodnosti. Kazna zatvora do jedne godine propisana je članom 61 Krivičnog zakona za one koji suprotno propisima o ravnopravnoj upotrebi jezika ili pisama naroda i narodnosti Jugoslavije uskrate ili ograniče građaninu da pri ostvarivanju svojih prava upotrebi jezik, odnosno pismo, kojim se služi. Članom 100 predviđena je kazna zatvora do tri godine, za one koji javno izlože poruzi narode ili narodnosti Jugoslavije ili etničke grupe koje žive u njoj.
Zakonom o lokalnoj samoupravi opštine su odgovorne da se, preko svojih organa, u skladu sa Ustavom i zakonom, staraju o zaštiti i ostvarivanju ličnih i kolektivnih prava nacionalnih manjina i etničkih grupa, kao i da utvrđuju jezike i pisma nacionalnih manjina koji su u službenoj upotrebi na teritoriji opštine. Prema ovom zakonu, u nacionalno mešovitim opštinama osniva se savet za međunacionalne odnose koji čine predstavnici svih nacionalnih i etničkih zajednica.
Obrazovanje na jezicima nacionalnih manjina uređeno je zakonima Republike Srbije o osnovama sistema obrazovanja i vaspitanja, društvenoj brizi o deci, osnovnoj, srednjoj, višoj školi i univerzitetu.
Zakonom o osnovama sistema obrazovanja i vaspitanja propisano je da su "građani Republike Srbije jednaki u ostvarivanju prava na obrazovanje i vaspitanje, bez obzira na pol, rasu, nacionalnu, versku i jezičku pripadnost, uzrast, fizičku i psihičku konstituciju, socijalno i kulturno poreklo, imovno stanje, političko opredeljenje ili drugo lično svojstvo". Prema članu 46 ovog zakona, u obrazovnim ustanovama zabranjene su aktivnosti kojima se ugrožavaju, omalovažavaju ili diskriminišu grupe i pojedinci po osnovu rasne, nacionalne, jezičke, verske ili polne pripadnosti, fizičke ili psihičke konstitucije, uzrasta, socijalnog i kulturnog porekla, imovnog stanja, odnosno političkog opredeljenja, kao i podsticanje takvih aktivnosti. Osim u ovom zakonu, ove odredbe nalaze se i u dopunjenim i izmenjenim verzijama Zakona o osnovnoj školi i Zakona o srednjoj školi.
Za pripadnike nacionalne manjine, prema Zakonu o osnovama sistema obrazovanja i vaspitanja, obrazovno-vaspitni rad ostvaruje se na maternjem jeziku, a "izuzetno on se može ostvarivati i na srpskom jeziku". Kada se obrazovno-vaspitni rad ostvaruje na jeziku nacionalne manjine, koriste se udžbenici i nastavna sredstva u skladu sa posebnim zakonom. Pripadnici nacionalne manjine u obrazovno-vaspitnom radu mogu da koriste udžbenike iz matične države, na osnovu odobrenja ministra.
Zakonom o osnovnoj školi Republike Srbije predviđeno je, u članu 5, pravo pripadnika nacionalnih manjina da nastavni plan i program ostvaruju na maternjem jeziku ili dvojezično ukoliko se za upis u prvi razred prijavi a ovaj broj može biti i manji. Istim članom Zakona utvrđeno je da ukoliko se nastavni plan i program realizuju na srpskom jeziku učenici, pripadnici nacionalnih manjina slušaju predmet Maternji jezik sa elementima nacionalne kulture. Zakonom o srednjoj školi predviđeni su vidovi obrazovanja koji su sadržani u Zakonu o osnovnoj školi. Član 27 Zakona o srednjoj školi propisuje da je nastava jezika sa elementima nacionalne kulture fakultativni oblik obrazovno-vaspitnog rada.

Članom 64 Zakona o društvenoj brizi o deci predviđeno je da se predškolsko vaspitanje i obrazovanje u Republici Srbiji može ostvarivati i na jezicima nacionalnih manjina, a da načine i uslove ostvarivanja osnova programa vaspitno-obrazovnog rada na jezicima manjina propisuje ministar nadležan za poslove prosvete.
Prema zakonima o višoj školi i o univerzitetu, nastava se može izvoditi i na jeziku nacionalne manjine i na nekom od svetskih jezika, po prethodno pribavljenoj saglasnosti Vlade Republike Srbije. Kada se nastava ostvaruje na jeziku nacionalne manjine matična knjiga studenata i evidencija o izdatim diplomama vodi se na srpskom jeziku na ćiriličnom pismu i na jeziku i pismu nacionalne manjine.
Zakon o udžbenicima i drugim nastavnim sredstvima Republike Srbije utvrđuje da se udžbenici štampaju i na jezicima nacionalnih manjina. Takođe republičkim Zakonom o delatnostima od opšteg interesa u oblasti kulture utvrđeno je da su "opšti interesi u oblasti kulture programi iz oblasti kulture drugih naroda i narodnosti i staranje o zaštiti njihove kulturne baštine".
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am


Înapoi la ROMANII DE PESTE HOTARE

Cine este conectat

Utilizatori ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator

cron