1001 documente originale despre exonimul VALAH

1001 documente originale despre exonimul VALAH

Mesajde vioreldolha pe Mar Mai 07, 2013 7:43 pm

ÎN TOATĂ ISTORIA MEDIEVALĂ ŞI MARE PARTE DIN EPOCA MODERNĂ STRĂINII NE NUMEAU DOAR VALAHI (vlasi, valachs, walachi, volohi, olahi etc) IAR NOI TOTDEAUNA NE SPUNEAM ÎN LIMBA MATERNĂ TOTDEAUNA ROMÂNI/RUMÂNI!

,,VALAHI" ŞI ,,VALAHIA" APAR ÎN TOATE DOCUMENTELE OFICIALE ALE CANCELARIILOR VOIEVOZILOR ROMÂNI, PE TOATE MONEZILE, PECEŢILE ŞI INSCRIPŢIILE LOR!

VALAH, VLAH, VALAHIA SUNT ÎN PATRIMONIUL ISTORIC ŞI CULTURAL AL POPORULUI NOSTRU!

FOLOSIREA ACESTOR DENUMIRI ÎN DOCUMENTE OFICIALE ALE VREUNEI INSTITUŢII A VREUNUI STAT CA ÎNSEMNÂND ALTCEVA DECÂT ROMÂN AR FI O MARE OFENSĂ, UN SEMN NEPRIETENESC, FĂCUT CU IGNORAREA IZVOARELOR ISTORICE CUNOSCUTE ŞI PUBLICATE DE SUTE DE ISTORICI DIN TOATE TIMPURILE ŞI DIN TOATE ŢĂRILE, DE TOATE ENCICLOPEDIILE UNIVERSALE, DE TOATE MANUALELE DE ISTORIE UNIVERSALĂ DIN LUMEA CIVILIZATĂ!

NU S-AR PUTEA AFLA NIMIC DIN VREUN IZVOR ISTORIC ORIGINAL DESPRE STRĂMOŞII ROMÂNILOR DACĂ ÎN DOCUMENTE NU S-AR CĂUTA DUPĂ TERMENII valah, vlah, Valahia, Vlahia, vlasi, valachs, walachi, Walachia, volohi, olahi etc. Nimic! Nu s-ar putea scrie niciun rând!

Orice student la istorie de pe mapamond dacă vrea să facă un studiu despre istoria românilor caută izvoare în care apar valah, vlah, Valahia, Vlahia, vlasi, valachs, walachi, Walachia, volohi, olahi etc!

Voi posta aici doar documente verificabile şi însoţite mai întotdeauna de fotocopia documentului original în care românii din toate zonele apar ca valah, vlah, Valahia, Vlahia, vlasi, valachs, walachi, Walachia, volohi, olahi etc.
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

Ignaz von Born (1770) Wallachians din Banat

Mesajde vioreldolha pe Mar Mai 07, 2013 7:47 pm

Românii din Banat descriși de Ignaz von Born (1770)
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... born-1770/

Locuitorii Banatului sunt sârbi (Raizes în text), români (Wallachians) și un sfert germani; sârbii își trag originea zice-se de la sciți, ei au locuit odinioară în Dacia, apoi în Serbia și se numesc în limba lor sârbi (srbi); această limbă este un dialect corupt slavon sau iliric. Originea românilor este mai puțin sigură. Ei își zic român (romun), un cuvânt însemnând în limba lor și roman
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

Enea Silvio Piccolomini 1493 valachii din Transilvania

Mesajde vioreldolha pe Mar Mai 07, 2013 7:51 pm

Enea Silvio Piccolomini despre Transilvania și Țara Românească în Liber chronicarum (Nürnberg, 1493)

,,valachii" din Transilvania
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... berg-1493/
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

Anton Verancsics 1550 Valacchi

Mesajde vioreldolha pe Mar Mai 07, 2013 7:56 pm

Anton Verancsics despre originea românilor (circa 1550

Valacchi

Însă pentru ca să se lămurească această îndoială prin argumente mai sigure, și să se arate hotărât că valahii își trag originea de la romani, voi aduce două argumente, iar judecata va fi a cititorilor, și anume a acelora care cunosc mai multe limbi. Lăsând // de o parte nenumăratele cuvinte pe care valahii le au întocmai și cu același înțeles ca în limba latină și în dialectele italienilor, când întreabă ei pe cineva dacă știe să vorbească pe limba valahă spun: oare știi românește? (scisne, inquiunt Romane?) sau dacă este valah, îl întreabă: dacă este român (num Romanus sit?) . Totuși ei mai rostesc și multe cuvinte pe ungurește și pe limba slavă, dar aceasta din cauza diverselor schimbări ale țării lor, și a vecinătății pe care o au ici cu rutenii și polonii, și colo cu bulgarii, rascianii și sirmienii (sârbii) [...]”

http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... irca-1550/
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

Dictionarium Valachico Caransebeș XVII

Mesajde vioreldolha pe Mar Mai 07, 2013 8:01 pm

Dictionarium Valachico-Latinum (Caransebeș, sec. XVII)

http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... -sec-xvii/
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

MULTE MULTE ALTE SURSE

Mesajde vioreldolha pe Mar Mai 07, 2013 8:04 pm

MULTE MULTE ALTE SURSE:


Thomas Thornton, Starea de acum a Prințipaturilor Valahiei și a Moldaviei, Buda, 1826
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... buda-1826/

Iacob Hâncu (Ghinkulov), Gramatica valaho-moldovenească, Sankt Petersburg, 1840
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... burg-1840/




Diploma Cavalerilor Ioaniți (2 Iunie 1247)
precum și cu cnezatele lui Ioan și Farcaș până la râul Olt, afară de Țara voievodului Litovoi, pe care o lăsăm Românilor, după cum au avut-o aceștia și până acum.
pariter cum kenazatibus Joannis et Farcasii usque ad fluvium Olth, excepta terra kenazatus Lytuoy woiauode, quam Olatis relinquimus, prout iidem hactenus tenuerunt,

Pe lângă aceasta, am dăruit amintitului preceptor și printr-însul casei Ospitalierilor, toată Cumania, dela râul Olt și munții Transilvaniei, în aceleași condiții arătate mai sus despre Țara Severinului, afară de Țara lui Seneslau voievodul Românilor, care rămâne acelora, după cum au avut-o și până acum și întocmai în toate acele condițiuni rânduite mai sus cu privire la Țara Litua.
Ad hec contulimus preceptori antedicto et per ipsum domui Hospitalis a fluvio Olth et alpibus Ultrasiluanis totam Cumaniam, sub eisdem conditionibus, que de terra de Zeurino superius sunt expresser excepta terra Szeneslai woiavode Olatorum, quam eisdem relinquimus, prout iidem hactenus tenuerunt sub eisdem etiam conditionibus per omnia, que de terra Lytua sunt superius ordinate.
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... unie-1247/


Stanislas Bellanger – Căruța: Călătorie în Moldo-Valahia, Paris, 1846
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... aris-1846/



http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... asia-mica/

Iosif Mușat, mitropolitul Moldovlahiei (document din 7 ianuarie 1407)
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... arie-1407/


Gramatica română sau machedonovlahă a lui Mihail Boiagi (Viena, 1813)
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... iena-1813/



Karte von der Walachei, Moldau und Bessarabien, Viena, 1788
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... iena-1788/



Românii în Cronica lui Jansen Enikel (1277)
Dâ mit fuor der wîgant
hin ze Ungern in daz lant
und begund si kristen machen,
die Ungern unz in Walachen.
dâ leit er sich mit sînem her.
(coloana din stânga)
Traducere:
„Viteazul rege (Carol cel Mare)
Plecă în Țara Ungurilor (a avarilor, de fapt)
Și a început să-i facă creștini
Pe unguri și pe români
Și-și așeză acolo armatele sale.”
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... ikel-1277/



Românii în Cronica lui Rudolph von Ems (circa 1250)
Dien Ungirn sint gesezzin
inwendig ir Kluse tor
und ir lantmarchin davor
windeschir lande vil:
inrehalp in Kluse zil
Kotziler und Koltzil sint
und manege unkristenlichu Kint
in vromdin sundir sprachin
Valwen und wilde Vlachin
jensit des sneberges hant
sint lant du si begant.
(din prima coloană)
Traducere: „Ungurii trăiesc într-un teritoriu închis; în această țară închisă trăiesc mai multe popoare care vorbesc felurite limbi; unele dintre aceste popoare nu sunt creștine. Între aceste popoare sunt kitzilii (moravii din Panonia), înlăuntrul Ungariei, cumanii și sălbaticii români, țara cărora se întinde dincolo de munții de zăpadă.”
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... h-von-ems/


Paulus Sanctinus Ducensis, Tratat despre arta militară și mașinile de război (Timișoara, înainte de 1396)
Cea mai veche atestare cartografică a Țărilor Române. Apar menționate „Prinzipo della Vlachia”(Începutul Valahiei), apoi „Valchia” prin zona Curții de Argeș-Târgoviște, dincolo de Carpați – „Vlachia transiuana”, o „Vlachia” în sudul Moldovei și iarăși „Valchia” la nord de gurile Dunării
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... e-de-1396/



Descriere a Țării Moldovei din 1573
În ceea ce privește numele lor, se spune că a fost un roman numit Flaccus care li l-a dat mai întâi și că de acolo au fost numiți Falachi sau Vvalachi, căci literele F și V sunând cam la fel s-au schimbat ușor una într-alta; de asemenea polonii și toți cei care vorbesc limba slavonă numesc scoborâtoare din italieni printr-un nume comun vlasieni sau vlosieni, care se apropie destul de mult de acela al Valahiei. Este o țară muntoasă și împădurită și deci foarte puternică și anevoioasă de străbătut. De aceea poporului nu-i place să cultive pământul, căci tot avutul lor depinde de vite, din care au foarte multe, datorită pășunilor roditoare ce sunt peste tot, în așa chip încât ei le desfac nu numai în Ungaria și Rusia care sunt țările cele mai apropiate de dânșii, dar mai trimit în fiecare an și un număr însemnat în Polonia, Prusia, Silezia, Boemia, Germania, Italia și Turcia. Ei aparțin religiei creștine de rit ortodox [selon l’usage & tradition des Grecs] și nu au fost deloc cunoscuți , decât numai după anul 1330, când împăratul Carol al IV-lea, încercând să se lege de ei, a pățit-o foarte rău [Carol Robert de Anjou la Posada, de fapt]. Din faptul că Valahia [Vvalachie] e numită și Moldova [Moldauie], se întâmplă adeseori să fie confundată una cu cealaltă; totuși este o deosebire, căci valahii sunt cei care dinspre răsărit și miazănoapte se învecinesc cu Podolia, iar ceilalți care trăiesc dincolo de munți și ating spre miazăzi Transilvania sunt moldovenii ce mai sunt numiți și transalpini. Se mai împart aceste două țări și după un alt chip. Aceea care este la miazănoapte [...] este Valahia, al cărei oraș de seamă este Suceava [Socauie] întărit de minune și aproape de necucerit.
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... -din-1573/




Volohii (românii) din Țara Moldovei în timpul lui Ștefan cel Mare (document din 1470)
„† Din mila lui Dumnezeu, noi, Ștefan voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, când aceasta va fi de trebuință cuiva, că dăm și am dat această carte a noastră tătarului și robului nostru, care a fugit de la noi și din țara noastră în Țara Leșească, anume Oană tătarul, și copiilor lui, pentru aceea ca el să vină de la sine înapoi, și cu copiii lui, la noi și în țara noastră, iar de robie să fie iertat, el însuși și copiii lui, în vecii vecilor, și să nu-l aducem din nou în robie, și nici pe copiii lui, ci să se așeze în țara noastră, el și cu copiii lui, slobod și în bunăvoie și fără nici o nevoie, așa cum stau și trăiesc în țara noastră toți românii după legea lor românească [Ȣси воʌоховє своимь воʌоскымь закономь], și să fie și să trăiască după această lege și după acest obicei, în țara domniei mele, tot așa și el însuși, apoi, și cu copiii lui și să nu dea și să nu plătească niciodată nimic după dreptul robilor și al tătarilor, nici coloade, nici dare, să nu plătească nici unui boier al său, la care va trăi atunci.

http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... -din-1470/




Românii din Imperiul Țarist sub numele de “volohi” și planul orașului Chișinău în 1871
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... u-in-1871/




Statutul preoților români în Approbatae Constitutiones Regni Transilvaniae (Oradea, 1653)
„Titlul al VIII-lea
Despre preoții valahi [Olah papokrol]
Articolul I
Deși neamul valahilor nu a fost socotit în această țară nici între stări și nici între religii, nefiind între religiile recepte, cu toate acestea, pentru folosul țării, atâta vreme cât sunt tolerați, ordinele bisericești valahe să se supună la această [rânduială]:
1. Să-și ceară episcopul de la principe, unul pe care preoții valahi îl socotesc apt prin aprecierea lor unanimă pe care, dacă principii îl socotesc a fi demn, să-l întărească potrivit condițiilor și modurilor atât al fidelității față de principe, cât și a binelui țării și pentru alte cauze necesare.
2. Episcopii, protopopii și preoții valahi, în timpul vizitațiilor să nu se amestece în serviciul slujbașilor laici, să nu stoarcă sărăcimea, să nu administreze lucruri străine de biserică și să nu facă execuții în privința acestora, ci să-și viziteze numai preoții și diecii lor, bisericile, cimitirele și locurile de îngropăciune; atât unirea cât și despărțirea persoanelor ce se căsătoresc, serviciile bisericești după ritul lor; îndatoririle eccleziastice și alte treburi asemănătoare, care privesc numai funcția și starea lor, în toate acestea să se acomodeze hotărârilor țării și să nu se amestece în pedepsiri și în amendări laice.
Articolul II
Preoții valahi care vin din alte țări să fie obligați să se înfățișeze protopopului; iar aceștia, ei înșiși sau prin episcopul lor, să fie obligați să-i aducă pentru cercetare înaintea slujbașilor din acele comitate, scaune sau cetăți mai apropiate, care cercetându-i, dacă constată un astfel de caz, să fie ținuți conform obligațiilor să raporteze principelui.
Articolul III.
Pentru ca proprietatea moșierilor să nu fie periclitată și mai mult în viitor, preoții valahi să fie obligați anual să dea un anumit onorariu, dar numai ceea ce se cuvine în raport cu starea și valoarea lor; în care privință dacă moșierul ar avea dorințe imposibile față de ei, adresându- se județului, să-l limiteze conștiincios, căutând nu atât folosul acestuia, cât mai ales menținerea ordinei succesorale.
Pe fiii preoților valahi, dacă nu sunt preoți, imediat ce se căsătoresc sau își câștigă singuri existența, să-i pretindă înapoi la fel ca pe ceilalți iobagi; mai mult, dacă sunt copii sau în general flăcăi neînsurați, oriunde s-ar găsi împreună cu tatăl lor să-i poată prinde și să-i poată lua sub garanție; dacă sunt fără tatăl lor, să-i poată pretinde înapoi, orice vârstă ar avea.”
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... adea-1653/




Letopisețul Țării Moldovei, scris probabil la Mânăstirea Coșula (jud. Botoșani) pentru Iordachi Cantacuzino (1780)
Și cât au trăit pănă la pustietatea lor de pre acéste locuri în munți, în Maramoreș și pe Olt, tot acest nume au ținut și țin și pănă astăzi și încă mai bine munténii decât moldovénii, că ei și acum zic și scriu Țara Romănească, și românilor celor din Ardeal.
Iară străinii și țările împrejur le-au pus acest nume vlah, di pe vloh, cum s-au mai pomenit, valios, valasco, olah, voloșin, tot de streini sânt pusă acéste numere, de pre Italiia, cărora zic le vloh. Apoi mai târziu, turcii (…). Munténilor le zic turcii kara-vlah. Grecii le zic vlahos-bogdanos moldovenilor, iar munteanilor le zic vlahos. Că acest nume, moldovean, ne iaste di pe apa Moldova, după al doilea descălecatul aceștii țări de Dragoș Vodă. Și munteanilor, ori de pre munte, munteani, ori di pe Olt, olteani, că léșii așa le zic, molteani.
Măcară dar că și la istorii și la graiul streinilor și înde sine cu vréme, cu vacuri, cu primineale au dobândit și alt nume, dar acela carele iaste nume stă întemeiat și rădăcina rămâne. Cum vedem că, măcar că ne răspundem acum moldoveani, iar nu întrebăm: știi moldoveneaște?, ci întrebăm știi romăneaște?, adecă râmleneaște, puțin nu zicem: sțis romanițe? pre limba latinească.
Stă dar numele cel vechiu ca întâi neclătit, deși adaog ori vrémile îndelungate, ori streinii adaog și alte neamuri, dar cel ce iaste de rădăcină nu să mută. Și așa iaste acestor țări și țării noastre, Moldovii și Țării Muntenești, numele cel drept de moșie, iaste români, cum să răspund și acum cei din Țara Ungurească lăcuitori, și munteanii țara lor și scriu și răspund cu graiul: Țara Romănească […]”
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... zino-1780/




Cronica lui Nestor despre români (din manuscrisul călugărului Laurențiu, 1377)
Въ лето 6406. Идоша угри мимо Киевъ горою, еже ся зоветь ны не Угорьское, пришедъше къ Днепру, и сташа вежами; беша бо ходяще, аки се половци. Пришедъ от [въ]стока и устремишася чересъ горы великия, и почаша воевати на жиущая ту волхи и словени. Седяху бо ту преже словени, и волъхве прияша землю словеньску. Посемъ же угри прогнаша волъхи, и наследиша землю, и седоша съ словены, покоривше я подъ ся. Оттоле прозвася земля Угорьска.
„În anul 6406 (898). Ungurii trecură pe lângă Kiev, peste muntele care și astăzi se numește Ugor Koie și au ajuns la Nipru și-și întinseră corturile, căci erau nomazi, cum sunt Polovcii. Venind din Răsărit ei mergeau grăbiți prin munții cei înalți, care s-au numit ungurești și începură să se lupte cu Volochii și cu Slavii care trăiau acolo. Căci acolo erau stabiliți mai înainte Slavii, iar Volochii supuseseră țara Slavilor. În urmă însă Ungurii goniră pe Volochi și luară în stăpânire această țară și se așezară cu Slavii împreună pe care și-i supuseră și de atunci țara se chiamă Ungaria.”
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... ntiu-1377/




Stanisław Okrzyc Orzechowski (1513-1566) despre numele românilor
Sunt Daci ex Italis Romanisque procreati, qui duce Lucio Valerio Flacco cum Daciam occupavissent in hisque regionibus inveteravissent ac uxores duxissent, hos Dacos reliquerunt, qui eorum lingua Romani a Romanis, nostra Valasci, eodemque modo ab Italis appelantur. Valasci enim Polonis idem est, quod Itali Latinis. Quorum regio Moldavia quasi Major Dacia vulgo appellatur. Hi natura, moribus et lingua non nullum a vulgo Italiae absunt, suntque homines feri magneque virtutis, neque alia gens est, quae pro gloria belii el fortitudinis angustiores fines cum habeant, plures ex propinquitate hostes sustineat, quibus commenter aut bellum infert, aut illatum défendit.
Traducerea realizată de doamna Ștefania Cecilia Ștefan:
„Pe când regele se afla în Prusia Răsăriteană şi nu coborâse încă din Regio Mons (Königsberg), i se aduse la cunoştinţă prin intermediul scrisorilor lui Nicolaus Sieniavius, palatin de Bełz, conducătorul oştirii, că toţi dacii au fost supuşi autorităţii sale. Aceştia se trăgeau din romani şi italici, care, după ce au ocupat Dacia sub comanda lui Lucius Valerius Flaccus, şi-au luat soaţe pe acele meleaguri şi acolo şi-au petrecut bătrâneţile. Pe aceşti daci care pe limba lor îşi spun români, de laRomani, iar pe limba noastră valahi, de la italici, i-au lăsat la vatră. Căci pentru poloni, apelativul Wloszy este precum Itali pentru latini. Ţinutul lor, Moldavia, poartă, în graiul simplu, numele unei Dacii mai mari. Aceştia, prin fire, obiceiuri şi limbă nu sunt departe de moravurile Italiei şi sunt oameni aspri, de mare bărbăţie. Nici că se află altundeva vreun neam care, socotind după faima vitejiei arătate în războaie, să poată ţine piept, în ciuda fruntariilor înguste ale ţării lor, atâtor duşmani din vecinătate, cu care fie pornesc, neîncetat, război, fie poartă războaie deja începute.”
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... romanilor/




Mic dicționar italian-român atribuit stolnicului Constantin Cantacuzino (sfârșitul sec. XVII)
,,lingua vlacca,,
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... -sec-xvii/



Pisania grecească de la mânăstirea Hlincea (lângă Iași)
„S-a ridicat din temeliile pământului această cucernică și vrednică de închinare biserică a sfântului și slăvitului mare mucenic Gheorghe purtătorul de biruință, prin ajutorul și cheltuiala prea-evlaviosului și prea-strălucitului Domn domnul Io Vasilie Voevod, și s-a zugrăvit de către prea-strălucitul fiu al lui, domnul Io Ștefan Voevod, Domn a toată Țara Moldovlahiei, pentru sufleteasca lor mântuire, și pentru trainica amintire a lor și a părinților lor, fiind arhiereu Preaosfințitul Mitropolit al Moldovlahiei Sava, și cârmuind prea-cucernicul domn Dosoftei. Anul de la Facerea Lumii 7169, iar de la Întrupare 1650, indicția a 13-a, luna lui Noiemvrie în 20.”
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... anga-iasi/





Zaharia Orfelin, Caligrafia slavă și valahă, Carloviț, 1778
„Caligrafia slavă și valahă sau Îndrumare la scrierea corectă, în folosința junimii care învață în școlile Slavo-Sârbești și Valahe; compusă, scrisă și tăiată (?) de Zaharia Orfelin, membrul Academiei Imperiale de Arte din Viena. În Carloviț. 1778.”
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... ovit-1778/




Reacții în Ardeal după victoria lui Mihai Viteazul de la Șelimbăr (28 oct. 1599)
„De îndată ce s-a răspândit în țară zvonul despre victoria lui Mihai, numaidecât valahii din țara noastră s-au adunat și au atacat în taină și public moșiile și curțile nobililor și au ucis mulți dintre stăpânii lor, ca pe Francisc Tekei, comitele Turdei, Ladislau Boronkai și mulți alții; și aceasta, de fapt, din închipuirea visătoare că, având de acum înainte un principe din sângele lor, trebuiau și ei, mojicii, valahii, să-i stăpânească pe nobili. Ștefan Báthory, fratele cardinalului, și Ladislau Gyulaffi, pe care principele îi lăsase în urma sa la Alba Iulia, auzind de înfrângere, au ezitat și ei să păstreze capitala prin rezistență;
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... -oct-1599/





Leonard Gorecki, Descrierea războiului purtat de Ioan (Vodă cel Cumplit) Domnul Moldovei, în anul 1574, cu Selim II Împăratul turcilor
„Descrierea resbelului ce a purtat Iuon, Domnul Moldaviei (Palatini Valachiae în text), cu Selim II, Împăratul turcilor, la început cu mare succes, iar în urmă, trădat de Ieremia Cernăuțianul, moldovian (Valacho), fu omorât de turci în contra credinței date și întărite prin jurământ. De Leonard Goreciu, nobil polon.
Voind a descrie resbelul ce a purtat Ion, Domnul Moldaviei, cu Selim împăratul turcilor, cu atât de mare succes la început: găsii de cuviință ca să arăt în scurt, pozițiunea țării,
începutul și creșterea națiunei, feracitatea pământului, datinele și alte asemenea, scoase din a doua decadă a istoriei polonilor, care o am prelucrată, în douăzeci de cărți, până la moartea lui Sigismund I, regele Poloniei. Țara Românească (Valachia), care odinioară se chema Mysia și Dacia, la răsărit se mărginește cu Marea Neagră, la Miazăzi cu Istrul, la Apus cu Transilvania, la miazănoapte cu Rusia sau rutenii. Toată regiunea aceasta se împarte în două: Țara Muntenească (Valachiam Transalpinam) și Moldavia (Moldauiam). Țara Muntenească se mărginește la Răsărit cu un lac pescos care se formează din apele Prutului, într-o mare întindere, iar Prutul se varsă în Dunăre; la Miazăzi se mărginește cu Dunărea; la Apus, atinge marginile Transilvaniei, la Severin, unde se văd încă cu mirare cei 34 pilaștri ai podului lui Traian, pre care Dunărea nu-i acoperă cu totul; la Miazănoapte se termină cu Hoina (Putna?), râu neînsemnat [...]
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... -turcilor/




Călătoriile lui Johann (Hans) Schiltberger (circa 1380-1440) în Țările Române
„În anul 1394, regele Sigismund al Ungariei (Hungern în text) trimise soli în țări creștine ca să ceară ajutor contra păgânilor, care făcuseră pagube mari în Ungaria. Îi veniră în ajutor o mare mulțime de oameni din toate țările. Atunci el se puse în fruntea mulțimii și o conduse la Porțile de Fier, care despart Ungaria, Bulgaria (Bulgariam) și Valahia (Walachey). Și trecu Dunărea în Bulgaria și se îndreptă către un oraș numit Vidin care este un oraș de scaun în Bulgaria. Atunci veni domnul țării și al orașului și se închină de bunăvoie regelui. Atunci regele ocupă orașul cu 300 de oameni, călăreți și pedestrași buni. Și porni spre alt oraș în care erau mulți turci și stătu aici cinci zile; în oraș erau mulți turci care nu voiau să predea orașul. Atunci orășenii alungară cu putere pe turci din oraș și se închinară regelui. Regele ocupă și orașul acesta cu 300 de oameni de ai săi. Și porni spre alt oraș, care se numește Schiltau, în limba păgânilor Nicopoli. Aici a stat el 16 zile pe apă și uscat. Atunci veni sultanul turcilor, numit Baiazid, cu 200.000 de oameni în ajutorul orașului. Când auzi aceasta regele Sigismund, îi ieși împotrivă cale de o milă de oraș cu oastea sa, care era socotită cam la 60.000 de oameni. Apoi a venit domnul Țării Românești (Walachey) numit Mircea (Merten Weydwod), care a cerut regelui să-i dea voie să facă o recunoaștere a dușmanului. Aceasta i s-a încuviințat. Atunci el a luat cu sine o mie de oameni din oastea sa și a făcut recunoașterea dușmanului. După ce s-a întors la rege și i-a spus că a văzut pe dușman și că dușmanul avea 20 de steaguri și că sub fiecare steag s-ar afla câte 10.000 de oameni și că fiecare steag stă deosebit de celelalte, cu ostașii săi, auzind aceasta, regele a vrut să întocmească ordinea de luptă. Atunci domnul Țării Românești a cerut să i se îngăduie să dea primul atac; ceea ce regele încuviință foarte bucuros. Dar ducele de Burgundia auzind de aceasta, s-a împotrivit să lase această cinste altuia, spunând că a venit de la mare depărtare cu oaste mare care era prețuită la șase mii de oameni și cu care a avut cheltuieli mari. De aceea voia el să dea primul atac și a trimis la rege ca să-l lase să dea primul atac pentru că venise de departe [...]
Înainte de 1428 trebuie amintit aici în ce țări am fost. Când am plecat din Bavaria, am venit în Ungaria; am fost acolo zece luni înainte de a se face marea expediție împotriva păgânilor, la care am luat de asemenea parte, cum stă scris mai sus.
Am fost și în Țara Românească în cele două capitale ale ei care sunt numite Argeș (Agrisch) și Târgoviște (Turdisch). Și într-un oraș care se numește Brăila și care e așezat pe Dunăre și acolo își au locul lor de așezare luntrele și corăbiile cu care negustorii aduc mărfuri din țara păgânilor. Și mai trebuie amintit că locuitorii din Țara Românească (Grossen Walachey/Valahia Mare în text) și din Moldova (Kleinen Walachey/Valahia Mică) păstrează credința creștină; ei vorbesc o limbă deosebită; și ei își lasă părul și barba să crească și nu o taie niciodată.
Acuma ascultați și luați seama cum m-am întors în țară. Pe noi ne-a trimis împăratul de la Constantinopol pe o corabie la o cetate ce se numește Chilia (Keyler) și acolo se varsă Dunărea în mare. Și la această cetate m-am despărțit de tovarășii mei care au venit cu minte din păgânitate și m-am alăturat unor negustori cu care m-am dus într-un oraș care se numește în limba germană Weiszestatt (Cetatea Albă) care se află în Valahia. Și mai apoi am ajuns la un oraș numit Suceava (Sedhof) și care este cetatea de scaun a Valahiei Mici. Și mai apoi am ajuns într-un alt oraș numit în limba germană Lubich (Lvov) și este capitala Rusiei Mici.”
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... le-romane/



Harta Olteniei și a Munteniei de Vest (1717)
Valaquie
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... vest-1717/



Harta Țării Românești, Serbiei, Bulgariei și Romaniei (Traciei), Amsterdam, 1645
Walachia
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... rdam-1645/





Ducele Ramunc din Țara Valahilor în Cântecul Nibelungilor, secolul al XIII-lea
• Der herzoge Ramunch vzer Vlâchen lant
• mit sibenhund/er\t mannen chom er fvr si gerant
• sam die wilden vogele so sah man si varn
• do chome d/er\ fvrste Gibeche mit vil h/er\lichen scharn
Ducele Ramunch din țara Valahilor/cu șapte sute de luptatori aleargă în întâmpinarea ei/ca pasarile sălbatice, îi vedeai galopând (
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... -xiii-lea/




Anonymus, Gesta Hungarorum, secolul XII (despre Transilvania)
De terra ultra siluana
Et dum ibi diutius morarentur, tunc tuhutum pater horca sicut erat uir astutus dum cepisset audire ab incolis, bonitatem terre ultra siluane, ubi gelou quidam blacus dominium tenebat. Cepit ad hoc hanelare quod si posse esset, per gratiam ducis arpad domini sui terram ultra siluanam sibi et suis posteris acquireret.
Și, rămânând aci mai multă vreme, Tuhutum, tatăl lui Horca, cum era el un om șiret, după ce a prins să afle dela locuitori despre bunătatea țării de dincolo de păduri, unde domnia o avea un oarecare Blac Gelou, a început să ofteze, dacă n-ar putea cumva să dobândească printr-o favoare din partea ducelui Arpad, țara de dincolo de păduri, pentru sine și pentru urmașii săi.
Quia essent blasij et sclaui, quia alia arma non haberent, nisi arcum et sagittas, et dux eorum geleou minus esset tenax et non haberet circa se bonos milites, et auderent stare contra audatiam hungarorum, quia a cumanis et picenatis multas iniurias peterentur.
Fiindcă sunt Blachi și Sclavi care nu au alte arme decât arcuri și săgeți și ducele lor Gelou e puțin statornic și n-are ostași buni împrejurul său și n-ar îndrăzni să se împotrivească curajului Ungurilor, fiindcă suferă multe neajunsuri din parteaCumanilor și a Pecenegilor.
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... nsilvania/





Cronicarul maghiar Simon de Keza (sec. XIII) despre români și secui

Pannoniae, Pamfiliae, Macedoniae, Dalmatiae et Frigiae ciuitates, quae crebris spoliis et obsidionibus, per Hunos erant fatigatae, natali solo derelicto in Apuliam per mare Adriaticum de Ethela, licentia impetrata, transierunt, Blackis, qui ipsorum fuere Pastores et coloni, remanentibus sponte in Pannonia.
„Orașele din Pannonia, Pamfilia, Macedonia, Dalmația și Frigia care fuseseră pustiite prin jafurile și asediile Hunilor, părăsindu-și solul natal, trecură, cu îngăduința lui Attila în Apulia, pe Marea Adriatică, Blackii care fuseseră pastorii și colonii lor rămânând de bună voie în Pannonia.”
„Mai rămăseseră dintre Huni trei mii de bărbați, care au scăpat cu fuga din războiul Crimildin și care, temându-se de popoarele din Apus, au rămas tot timpul în câmpia de la Chigla, până în vremea lui Arpad. Aceștia aici nu s-au chemat Huni, ci Zaculi (Secui). Căci acești Zaculi sunt rămășițe ale Hunilor care, când au aflat că Ungurii se întorc din nou în Pannonia, le-au ieșit în cale, când se întorceau, în Ruthenia și, după ce au cucerit împreună Pannonia, au dobândit o parte din aceasta, însă nu în câmpia Pannoniei, ci, vecini cu Blackii (românii), au avut aceeasi soartă în munți. De aceea, amestecându-se cu Blackii, se spune că se folosesc de literele lor.”
Postquam autem filii Ethelae in praelio Crumhelt cum gente Scitica fere quasi deperissent, Pannonia exstitit decem annis sine Rege, Sclauis tantummodo, Graecis, Teutonicis, Messianis et Vlahis aduenis remanentibus in eadem, qui viuente Ethela populari seruicio sibi seruiebant.
„După ce însă fiii lui Attila au pierit aproape cu toții, împreună cu poporul scitic, în războiul Crumbelt, Pannonia a trăit zece ani fără de rege, rămânând în ea numai străinii: Sclavii, Grecii, Teutonii, Messianii și Vlahii
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... -si-secui/






Hartă etnică maghiară a Europei din 1897 (Európa néprajzi térképe)
Olahok
http://tiparituriromanesti.files.wordpr ... agykep.jpg



Școala Ardeleană
Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Elementa linguae daco-romanae sive valachicae, Viena, 1780
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... ardeleana/



Ioan Doncev, Cursul primitiv de limbă rumânâ, Chișinău, 1865
Valaho-moldavski
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... inau-1865/




Dimitrie Cantemir – Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor, tipărit la Iași, între 1835-1836
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... 1835-1836/




Abdolonyme Ubicini – Chestiunea Principatelor în fața Europei, Paris, 1858
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... aris-1858/



Harta țărilor române din Rudimenta Cosmographica, a lui Johannes Honterus (secolul al XVI-lea)
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... erus-1548/




http://tiparituriromanesti.files.wordpr ... rabien.jpg


http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... aris-1839/



http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... bung-1588/


Discours de ce qui passé en Transylvanie, de l’union des Princes de Moldavye et Duc de Valachie, avec la Vvaiuode pour la deffence de la Chrestienté contre le Turc, Lyon, 1595
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... lyon-1595/





http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... koln-1595/


Anton de Marki, Gramatica germano-română, Cernăuţi, 1810
”Auszug aus der für Normal-und Hauptschulen vorgeschriebenen deutschen Sprachlehre in deutscher und wallachischer Sprache, Tschernowitz”
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... auti-1810/





Călăreț valah
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... koln-1577/



Adunare de tractaturile ce s-au urmat între Prea puternica Înpărăție a Russii și Nalta Poartă
”însă acelea numai, care sânt pe seama Prințipaturilor Valahii și Moldavii. Începute dela pacea, ce s-au săvârșit la Kainargic în anul 1774. Și până la cea de acum dela Akerman. 1826. Tălmăcite de Constandin Radovici din Golești, Marele Logofăt de Țara de Jos al Prințipatului Valahii. Buda, 1826”
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... ta-poarta/




Dimitrie Liubavici, Molitvenic slavonesc, Târgoviște, 1545

„Fiindcă cel întru Treime preamărit Dumnezeu a binevoit să umple biserica Sa cu sfintele cărți spre lauda și folosul celor ce citesc, din pricina aceasta, eu întru Hristos binecredinciosul și de Dumnezeu păzitul și însușistăpânitorul Domn Io Petru marele Voevod și Domn al întregei țări a Ungrovlahiei și al țărmurilor dunărene, fiul prea bunului și marelui Radul Voevod, aprinsu-m-am de dragostea Sfântului Duh și de iubirea sfintelor și dumnezeieștilor biserici și am tipărit această carte de suflet folositoare numită Molitvenic. Și rog pe cei tineri și pe cei crescuți și pe cei bătrâni, ca citind-o sau copiind-o pentru dragostea lui Hristos s-o îndreptați, iar pe noi, care cu osârdie de acest lucru ne-am îngrijit, să ne blagosloviți, ca amândoi, slăvind pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, aici, pe pământ, să câștigăm pace și iubire, iar dincolo să fim cu lumină și binecuvântare luminați. Amin.
Din porunca Domnului Io Petru marele Voevod, eu păcătosul și mai micul dintre sfinții călugăr Moisi m-am trudit la această scriere, cu matricele lui Dimitrie Liubavici, și am început pe vremea preasfințitului Mitropolit al Valahiei kir Ananie, de la zidirea lumii în anul 7053, iar de la nașterea lui Hristos 1545, crugul Soarelui 25, al Lunii 4, temelia 17, numărul de aur 7, indictionul 8, luna lui Ianuarie în 10 zile. În cetatea de scaun Târgoviște.”
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... iste-1545/






Nicholas Visscher, Exactissima Tabula, Amsterdam, 1700
Denumirile Principatelor Moldova și Valahia sunt inversate, dar ambele apar sub denumirea de ”Valachia”
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... rdam-1700/


http://tiparituriromanesti.files.wordpr ... s-1670.jpg





Mică geografie a Daciei, Moldaviei și a Țării Românești, Iași, 1838
Vechii Romani o numea și pre aceasta țară o parte din Dacia ripensă și montană; apoi dupre ieșirea Slavonilor de prin codri, înformarea traiului lor soțialnic și comunicația cu Romanii, i-au dat și în nume de Valahia seau Volohia
Țara Românească o numesc străinii Valahia
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... iasi-1838/





Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, copie din secolul al XVII-lea
Vor unii Moldovei să-i dzică că au chemat-o Sțitia sau Schitiia pre limba slovenească. Ce Sțitiia cuprinde loc multu, nu numai al nostru, ce închide și Ardealul și Țara Muntenească și cămpii despre Nistru, de cuprinde o parte mare și den Țara Leșască. Chematu-o-au unii și Flachia, ce scriu letopisățele litenăști, de pre numele hatmanului rămlenescu ce l-au chemat Flacus, carele au bătut război cu schiitii pre aceste locuri și schimbăndu-să și schimosindu-să numele, den Flachia i-au dzis Vlahie.
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... -xvii-lea/








Cronica Breviter Scripta/Cronica moldo-germană (1502)
”A[b] Jesus Maria 1502 Jar
A[d] di[em] 28 Appril ist geschryben
worden Dy Cronycke
Des Stephan Woyvoda
auss der Wallachey”
”Cronica breuiter Scripta Stephan[i] Dei gracia Voyvoda[e] Terrarum Moldannens[ium] necnon Valachyens[ium]
Prymo
Walachyschy Zab: A Creacionibus
6965”
Numărătoare valahă: anul 6965 de la crearea lumii

http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... o-germana/





Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriei mele, Buda, 1826
”Acest oraș este în ținutul Sibenbirghen, în județul Bârsi(i), mic și cetățuit, dar îndestul lăcuit, având peste doaăzeci de mii lăcuitori, căci este aproape de hotarăle Prințipatului Valahii
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... buda-1826/






Amfilohie Hotiniul, De obște gheografie, Iași, 1795
Asemenea și Ungrovlahia, are al său Domn al căruia scaun este în București, și în Ploești, cu dajde la Poarta Țarigradului.
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... iasi-1795/


Legiuirea lui Caragea, București, 1818
”Legiuire a Prea Înălțatului și Prea Pravoslavnicului Domn, și Oblăduitoriu a toată Ungrovlahia Io Ioan Gheorghie Caragea V(oe)v(od). Cu toată cheltuiala dumnealor Constandin Caracaș, dohtor, și dumnealui Răducanul Clinceanul, Biv Vel Stolnic, și dumnealui Dumitrache Topliceanul, Biv Vel Sluger, tipărită în privilegiata Tipografie a dumnealor ot Cișmeaoa răposatului întru fericire Domn Mavrogheni din București.”
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... esti-1818/





Antoine du Pérac Lafréry, Tavole moderne di geografia, Roma, 1575
http://tiparituriromanesti.files.wordpr ... romane.png





Întinderea Țării Românești în timpul lui Mircea cel Bătrân într-un act din iulie 1407 (6915)
Aзъ, Iѡ Mирча вєʌикыи воєвода и самодръжавныи господинь въсєи зєми Ȣггровʌхїискои и запʌанинскым, єщєжє и къ Tатарским странам и AмʌашȢ и ФаргашȢ хєрцєг и CѣвєринскомȢ БанствȢ господинь и ѡБа поʌ по въсємȢ ПодȢнавїоу, дажє и до Вєʌикаaго Mѡрѣ и ДръстрȢ градȢ самодръжєцъ.
† Eu, Mircea mare voievod și domn singur stăpânitor a toată Țara Ungrovlahiei și al părților de peste munți, încă și spre părțile tătărești și herțeg al Amlașului și Făgărașului și domn al Banatului Severinului și de amândouă părțile peste toată Podunavia (Dobrogea), încă până la Marea cea Mare și singur stăpânitor al cetății Dârstor.
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... 1407-6915/





Viața lui Constantin Brâncoveanu, Brașov, 1727 (în limba germană)
„Constantin Brancovan, principe al Imperiului Roman şi al Valahiei, sau întâmplările aceluiaşi în primii 19 ani de guvernare, potrivit relatării cancelarului său, Radu Greceanu.”
„ Această descriere a vieţii lui Constantin Brancovan a fost tradusă din limba valahă de către rectorul braşovean Johan Filtich în anul 1727 şi a fost redată în limba de azi cu fidelitate istorică de L.J. Marienburg [...]”
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... a-germana/



Vasile Lupu, autointitulat „Domn al Țării Moldovei și al Țării Românești” (Iași, 1 noiembrie 1639)
„Iω Васиʌїє воиєвода, Б(о)жїю м(и)ʌ(о)стїю, г(о)сп(о)д(а)ръ Зємʌи Мωʌдавскои и Вʌахискои”
(traducere: Eu Vasile Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Țării Moldovei și al Valahiei
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... brie-1639/






http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... -din-1789/



Rugăciunea Tatăl nostru în limba română cu alfabet latin în sec. XVI
Pacierz Wołosky (Rugăciune românească)
Wołoska y Multanska zemia (Moldova și Muntenia). Przyśięgá Wołoskiégo woiewody (jurământul de vasalitate al voievodului moldovean). Przyśięgá Multánskiégo woiewody (jurământul de vasalitate al voievodului muntean)
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... n-sec-xvi/



Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae, Cluj, 1791
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... cluj-1791/




Nicolae Milescu, Manual sau Steaua Orientului strălucind Occidentului, Paris, 1669
„Scrierea unui boier moldovean
despre credința grecilor
Manual
sau
Steaua Orientală strălucind Occidentului
adică
Sensul Bisericii Orientale sau Grecești
despre
Transubstanțierea Trupului Domnului
și alte controverse
de Nicolae Spătarul Moldavo-lacon [Mολδοβολαχων], Boier și fost General al Valahiei,
scris la Stockholm, în anul 1667, luna februarie”
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... aris-1669/



Laurentius Toppeltinus de Mediaș, Origines et occasus Transsylvanorum, Lyon, 1667
„quod etiamnum hodie nostri Valachi se vocitant Rumuin, id est Romanos” (chiar și în ziua de azi valahii noștri își spun rumâni, adică romani)
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... lyon-1667/




Cronicarul bizantin Niketas Choniates (circa 1155-1205) despre vlahi
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... pre-vlahi/




Cronicarul bizantin Ioan Kinnamos despre originea vlahilor (secolul XII)
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... colul-xii/




Țările Române pe Carta Itineraria Europae, desenată de Martin Waldseemüller în 1520
Țara Moldovei și Țara Românească sunt ambele denumite „Valachia”. Sursa: Tiroler Landesmuseum Ferdinandeum, Innsbruck, Austria (via Wikipedia)
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... r-in-1520/



Georg von Reichersdorff, Chorographia (descrierea) Moldovei care a fost cândva parte a Daciei, Viena, 1541
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... moldaviae/



http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... iena-1550/




Istoria Bulgariei, Valahiei și Moldovei de Ludwig Albrecht Gebhardi (Leipzig, 1782) și traducerea în română de Ioan Nemișescu (Iași, 1808)
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... -moldovei/




Letopisețul Țării Moldovei, scris probabil la Mânăstirea Coșula (jud. Botoșani) pentru Iordachi Cantacuzino (1780)
Iară străinii și țările împrejur le-au pus acest nume vlah, di pe vloh, cum s-au mai pomenit, valios, valasco, olah, voloșin, tot de streini sânt pusă acéste numere, de pre Italiia, cărora zic le vloh. Apoi mai târziu, turcii (…). Munténilor le zic turcii kara-vlah. Grecii le zic vlahos-bogdanos moldovenilor, iar munteanilor le zic vlahos. Că acest nume, moldovean, ne iaste di pe apa Moldova, după al doilea descălecatul aceștii țări de Dragoș Vodă. Și munteanilor, ori de pre munte, munteani, ori di pe Olt, olteani, că léșii așa le zic, molteani.
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... zino-1780/







Stephan Ludwig Roth, Războiul limbilor în Transilvania, Brașov, 1842
„Domnii de la Dieta din Cluj voiesc să vadă născută o limbă de cancelarie, și acu se bucură că copilul a fost adus pe lume. – A declara o limbă drept limbă oficială a țării nu e nevoie. Căci noi avem deja o limbă a țării. Nu este limba germană, dar nici cea maghiară, ci este limba valahă. Oricât ne-am suci și ne-am învârti noi, națiunile reprezentate în dietă, nu putem schimba nimic. Asta este realitatea. […] Când se discută despre o limbă comună a țării, noi credem că prin aceasta nu poate fi vorba de alta decât de cea valahă. […] Această realitate nu poate fi contestată. De îndată ce se întâlnesc doi cetățeni de naționalități diferite și nici unul nu cunoaște limba celuilalt, de îndată limba valahă le slujește ca tălmaci. Când faci o călătorie, când te duci la iarmaroc, limba valahă o cunoaște oricine. Înainte de a face încercarea dacă cineva știe limba germană sau celălalt cea maghiară, conversația începe în valahă. Cu valahul oricum nu poți altfel sta de vorbă, căci de obicei el nu vorbește decât în graiul lui. E explicabil: ca să înveți limba maghiară sau cea germană, ai nevoie de cursuri școlare; limba valahă o înveți singur, pe stradă, în contactul zilnic cu oamenii. Ușurința învățatului ei nu stă numai în marele număr de cuvinte latinești, pe care acest popor amestecat le-a adoptat odată cu contopirea sa cu coloniștii romani și care nouă, transilvanilor, ne sunt preacunoscute, datorită educației noastre în spirit latin de până acum, ci și prin faptul că viața însăși ne pune zilnic în contact cu acest popor numeros, care formează aproape jumătate din totalul populației. Azi se prinde de tine un cuvânt, mâine altul și după o vreme observi că poți vorbi românește, fără ca de fapt să fi învățat. Chiar dacă cuiva nu i-ar fi fost atât de ușor învățatul ei, se recomandă să o facă, din mii și felurite motive. Vrei să discuți cu un valah, trebuie să folosești limba lui, dacă nu vrei să te alegi cu un: Nu știu! ridicat din umeri.”
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... asov-1842/



Evanghelie tipărită în Georgia la 1709 cu sprijinul Țării Românești
întru acestu an au odrăslit, luând și acest Pământ norocire să se îmbogățească cu tiparele limbii sale – precum cu tiparele Arăpești s-au îmbogățit Araviia, cu ceale Ellinești Elada, și cu cele rumânești Uggrovlahiia – mulțemita o aduce la Măriia ta,
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... romanesti/





„мъı романъ воєвода моʌдавьскии и дѣдичь оусєи зємʌѣ воʌошьскоı”,
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... arie-1393/




http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... romanilor/





Pe când trăia încă mitropolitul Ungrovlahiei (MитропоʌїтȢ оугровʌахїискомȢ) chir Iachint
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... ele-athos/




Nicolae Istrati, Despre cvestiea dzilei în Moldova, Iași, 1856 (dorințele și fricile antiunioniștilor)
Întemeind noi o confederație strănsă cu Valahia și Serbia în interesul Turciei și al Principatelor, adecă o adevărată unire
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... onistilor/






Consulul britanic la Iași Henry Churchill despre alegerea lui Cuza în Muntenia
Wallachia
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... -muntenia/




Vornicul Costache Conachi despre relațiile dintre locuitorii Moldovei și cei ai Țării Românești (1829-1830)
„Preaputernica ocrotitoare, împărăția a tuturor Rosiilor, cu primirea și bunăvoință a Înaltei Porți otomanicești, prin al 5-lea articol al tractatului de Adrianopole înnoind părăsita capitulație a prințipaturilor Moldo-Valahia cu Înalta Poartă, au înnoit a lor firești și idicești însușiri, înființându-le granițile și hotarele vechi, slobozindu-le tot felul de negoț și plutirea fără de nici o oprire și plată pe toată Dunărea și ridicându-le toate asupririle câte din vreme s-au fost vârât asupra prințipaturilor.
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... 1829-1830/



Trebnicul lui Petru Movilă, Kiev, 1646
Străvechiul și preaslăvitul herb al milostivilor Domni Movilești, Domnitorii Țării Moldovlahiei
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... kiev-1646/




rotacism ficiuriti
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... a-in-1581/



Nicolae Costin, Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii (despre daci, romani și români)
Însă neamul lăcuitorilor nu ș-au schimbat numele, ce tot rumănii sau romani, și țările deprinpregiur … acest neam de la Italiia, cării țări îi zic streinii vlah, vloh, unii zic valios, unii ulah. După vloh, italiianul au zis vlah, iară latinul Valahiia [...]”
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... si-romani/



Criptogramă din Antologhionul lui Evstatie Protopsaltul Putnei (1511)
„Protopsaltul Evstatie de la Mânăstirea Putna a scris această carte de cântări din creația sa, în zilele binecredinciosului și de Hristos iubitorului Domnului nostru Ioan Bogdan Voevod stăpânitor al țării Moldovlahiei, în anul 7019 (=1511), luna iunie, ziua 11”
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... tnei-1511/




Giovanni Lucio, De regno Dalmatiae et Croatiae libri sex, 1666 (cuvinte și expresii românești)
Vlach
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... romanesti/



Răscoala lui Horea descrisă în periodicul german Politisches Journal (Hamburg, 1784)
„Răsculații din Transilvania sunt români (Wallachen), urmași ai coloniilor romane din Dacia, care, în majoritate, sunt de religie ortodoxă și formează majoritatea locuitorilor, întrecând cu mult pe ceilalți locuitori ai Principatului [...]
El (Horea) a ajuns la idei mai largi, precum se vede; ar fi spus chiar că are intenția să se unească cu tovarășii săi de credință, cu românii din Valahia și, împreună cu ei, să cucerească toată Transilvania și să reînvie vechiul Imperiu roman, din care își trag obârșia. În această situație se află această chestiune, care, în tot cazul, foarte importantă în istoria contemporană și a costat, în orice caz, mai mult sânge ca, probabil conflictul cu Olanda.”
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... burg-1784/





Prințipiile noastre pentru reformarea patriei (Brașov, mai 1848)
Unirea Moldovei și a Valahiei într-un singur stat neatârnat românesc
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... -mai-1848/




Comparația lui Johannes Bissel între Gheorghe Basta și Mihai Viteazul

„Tot în acea vreme, la hotarul apusean al Daciilor, nu departe unul de altul, fiecare cu oștirile sale, se aflau de o parte Gheorghe Basta, căpitanul oștii germane, învestit de împărat cu deplină putere, iar de altă parte voievodul Mihai cu valahii săi și cu transilvănenii, care și-i alăturase de curând. Mulți, fără a pătrunde împrejurările tulburi, îl învinuiau pe împăratul Rudolf, de a fi dat ambilor asemenea porunci. Și într-adevăr, dacă cineva judeca lucrurile doar superficial, iar nu în adâncimea lor, ușor se putea amăgi în a crede că Rudolf ar fi voit înadins să arunce sămânța dezbinării între acești doi conducători. Căci – ceea ce era știut și de cei mai bătrâni, și de n-am fi pățit-o și noi de atâtea ori – nu putea să nu știe împăratul, anume, că atât timp cât doi oameni, civili sau militari, învestiți cu una și aceeasi putere, se află în același timp și în același loc, treburile publice nu pot fi administrate bine niciodată sau foarte arareori, fie în timp de pace, fie în vreme de război [...]”„Iar aceasta cu atât mai puțin atunci când vor pune mâna pe putere: unul, înconjurat de oști numeroase și onoruri de conducător, celălalt, sprijinindu-se în afară de acestea și pe meritele sale mari și de curând câștigate, așa precum se întâmplase atunci să fie cu Basta și cu voievodul Mihai. Basta avea oaste numeroasă și vitează de germani, nu numai câtă se găsea în taberele sale de iarnă și în cetăți, ci oricât ar fi cerut în caz de nevoie din tot imperiul; îl mai avea apoi pe împărat, reazemul său cel mai puternic. Valahul avea pe de altă parte mereu sporita conștiință a atâtor mari victorii, o nemărginită încredere în puterile sale și în prestigiul numelui său; în unele nu era cu nimic mai prejos decât Basta, iar în multe altele, făcute singur și fără de ajutor, îl întrecea pe Basta. La aceasta se adaugă faptul că mai toți provincialii <transilvăneni> țineau mai mult la unul de-al lor, la un dac ca Mihai, decât la un străin ca Basta. Căci oare ce-i este mai apropiat Transilvaniei decât valahul din vecinătate? Iar de vom da uitării lupta din urmă a Báthoreștilor (care-i pusese față în față cu voievodul) care alt popor, în afară de valahi, poate fi oare într-atât de asemănător și într-atât de plăcut transilvănenilor? Căci mai toți sunt de același sânge, de aceeași origine, de același nume: daci sunt și unii și alții [...]”
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... -viteazul/




Povestiri germane despre Vlad Țepeș
În același an Dracula a fost înscăunat domn în Valahia și porunci uciderea voievodului Laslo, care el însuși fusese domn aici. Îndată după aceea Dracula a dat foc în Transilvania și în Țara Bârsei în satul cu numele Benești și a luat cu el, în țara lui în Valahia, femei și bărbați, tineri și bătrâni ferecați cu lanțuri de fier și aici i-a tras pe toți în țeapă.
De asemenea, a poruncit ca toți bărbații tineri care au fost trimiși în țara sa pentru învățarea limbii să fie închiși într-o cameră și să fie arși; aceștia să fi fost vreo patru sute.
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... lad-tepes/


Giorgio Tomasi, Descrierea Țării Românești și a Moldovei (Veneția, 1621)
La Valacchia chiamata Transalpina a differenza della Moldauia detta Cisalpina…
Socotesc de ocară numele de valah, nevoind să fie numiți cu alt cuvânt decîtRomanischi și mândrindu-se că se trag din romani.
http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... etia-1621/
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae

Mesajde vioreldolha pe Mar Mai 07, 2013 8:08 pm

Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae, Cluj, 1791

http://tiparituriromanesti.wordpress.co ... cluj-1791/
Ataşamente
Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae.jpg
Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae
Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae.jpg (1.91 MB) Vizualizat de 17057 ori
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

ALTE 19 CITATE

Mesajde vioreldolha pe Mar Mai 07, 2013 8:12 pm

- 1.Spaniolul Flavio Biondo (viziteazã Moldova în 1453, el zice: "valahii aratã originea lor prin limba cu care se mândresc - ca de o podoabã şi pe care o proclamã românã"),

- 2.Mesajul lui Ştefan cel Mare, citit în faţa dogilor din Veneţia de cãtre Ioan Ţamblac, unchiul voievodului, la 8 mai 1478, care este "tradus în limba valahã (românã) ("...idiomate valachio")",

- 3.Tratatul încheiat între Ştefan cel Mare (voievodul Moldovei desemnat cel mai mare român din toate timpurile şi canonizat de biserica ortodoxă română) şi regele Poloniei în 15 septembrie 1485 „("...haec inscriptio ex valahico in latinum versa est”, adică a fost „tradus din valahă în latină”. Deci, Ştefan cel Mare a încheiat un tratat cu regele Poloniei scris „în valahă”

- 4.Italianul Antonio Bonfini (în 1492 va zice despre valahii lui Ştefan cel Mare: "îi vezi cum luptã nu atât pentru pãstrarea vieţii lor, cât pentru limba lor valahã/românã"),

- 5.Francesco della Valle din Padova scrie în 1532 că românii “se denumesc Romei în limba lor”, iar mai departe el citează expresia : “Sti rominesti ?”: “…si dimandano in lingua loro Romei…se alcuno dimanda se sano parlare in la lingua valacca, dicono a questo in questo modo: Sti Rominest ? Che vol dire: Sai tu Romano ?…” în:
/Claudiu Isopescu, Notizie intorno ai romeni nella letteratura geografica italiana del Cinquecento, în Bulletin de la Section Historique, XVI, 1929, p. 1- 90./

- 6.În 1534, Tranquillo Andronico notează că ” Valachi nunc se Romanos vocant” (“se numesc români”)
/Endre Veress, Fontes rerum transylvanicarum:Erdélyi történelmi források, Történettudományi Intézet, Magyar Tudományos Akadémia, Budapest, 1914, S. 204/

- 7.Ungurul Nicolaus Olahus (1536): "graiul lor (al locuitorilor Moldovei - n.n.) şi al celorlalţi români a fost odinioară cel roman";

- 8.Rusul Ivan Peresvetov, care s-a aflat la curtea lui Petru Rareş (voievodul Moldovei) în anii 1536-1538 şi cãruia îi va dedica o lucrare, oferindu-l ţarilor ruşi "model de monarh", îl numeşte "valah", "stăpân al Valahiei",

- 9.Germanul transilvănean Johann Lebel scrie în 1542 că « Vlachi » se numeau între ei « Romuini » : “Ex Vlachi Valachi, Romanenses Italiani,/Quorum reliquae Romanensi lingua utuntur…/Solo Romanos nomine, sine re, repraesentantes./Ideirco vulgariter Romuini sunt appelanti”
/Ioannes Lebelius, De opido Thalmus, Carmen Istoricum, Cibinii, 1779, p. 11 – 12/

- 10.Cronicarul polonez Stanislaw Orzechowski (Orichovius) notează în 1554 că în limba lor « walachii » se numesc « romini » : “qui eorum lingua Romini ab Romanis, nostra Walachi, ab Italis appellantur” St. Orichovius, Annales polonici ab excessu Sigismundi.
/I. Dlugossus, Historiae polonicae libri XII, col 1555/

- 11.Italianul Alessandro Guagnini (1563; "Acest popor al valahilor se numeşte român"),

- 12.Croatul Ante Verančić precizează în 1570 că « Vlahii » din Transilvania, Moldova şi Ţara Românească se desemnează ca « romani » : „…Valacchi, qui se Romanos nominant…„ “Gens quae ear terras (Transsylvaniam, Moldaviam et Transalpinam) nostra aetate incolit, Valacchi sunt, eaque a Romania ducit originem, tametsi nomine longe alieno…“
/Transsylvaniae, Moldaviae et Transaplinae, in Monumenta Hungariae Historica, Scriptores; II, Pesta, 1857, p. 120/

- 13.Francezul Pierre Lescalopier scrie în 1574 că cei care locuiesc în Moldova, Ţara Românească şi cea mai mare parte a Transilvaniei, “ se consideră adevăraţi urmaşi ai romanilor şi-şi numesc limba “româneşte”, adică romana”: “Tout ce pays: la Wallachie, la Moldavie et la plus part de la Transylvanie, a esté peuplé des colonies romaines du temps de Trajan l’empereur… Ceux du pays se disent vrais successeurs des Romains et nomment leur parler romanechte, c’est-à-dire romain … ” în Voyage fait par moy, Pierre Lescalopier l’an 1574 de Venise a Constantinople.
/Paul Cernovodeanu, Studii si materiale de istorie medievala, IV, 1960, p. 444/

- - 14.După o călătorie prin Ţara Românească, Moldova şi Transilvania Ferrante Capecci relatează în 1575 că locuitorii acestor provincii chiamă limba lor “româneşti” (“romanesci”) : “Anzi essi si chiamano romanesci, e vogliono molti che erano mandati quì quei che erano dannati a cavar metalli…”
/Maria Holban, Călători străini despre Ţările Române, Bucureşti, Editura Stiinţifică, 1970, vol. II, p.158 – 161./

- 15.Ungurul Ioan Czimor Decsi de Baranya (1587; "Valahia (ca sã descriu Moldova pe scurt)... românii folosesc o limbã latinã");

- 16.Neamţul Martin Opitz (1624;
"iar slavii vă- nconjoară
ca marea într-un cleşte ...
şi totuşi limba voastră
prin timp a străbătut;
E dulce cum e mierea
şi-mi place s-o ascult!");

- 17.Bulgarul Petru Bogan Baklij (la 1641 a zis: "moldovenii vorbesc valaha/ româna - il Valacho"),

- 18.Ungurul Ioan Kemeny, în 1648, i-a adus lui Vasile Lupu "scrisori scrise în latineşte şi româneşte; cu Vasile Lupu am vorbit româneşte"

- - 19.Maghiarul ardelean Martinus Szent-Ivany în 1699 citează frazele: « Si noi sentem Rumeni » (“Şi noi suntem români”) şi « Noi sentem di sange rumenesc » (“Noi suntem de sânge românesc”) : “Valachos… dicunt enim communi modo loquendi: Sie noi sentem Rumeni: etiam nos sumus Romani. Item: Noi sentem di sange rumenesc : Nos sumus de sanguine Romano”
/Martinus Szent-Ivany, Dissertatio Paralimpomenica rerum memorabilium Hungariae, Tyrnaviae, 1699, p. 39/
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

„Natus valachus sum”

Mesajde vioreldolha pe Mar Mai 07, 2013 8:14 pm

„Natus valachus sum” („M-am născut român”).

La 8 martie 1629 s-a nascut Ioan Căianu (la Căianu Mic), a fost un călugăr franciscan din Transilvania, primul autor român de muzică cultă, constructor și reparator de orgi, culegător de folclor, gânditor renascentist și precursor al iluminismului.
Este primul autor atestat de muzică cultă din Transilvania, în condițiile în care până relativ recent a fost considerat doar culegător de muzică. Căianu a avut o contribuție însemnată (dar nu unică) la întocmirea codicelui care îi poartă numele, Codex Caioni.
S-a născut în Căianu Mic din comitatul Solnoc-Dăbâca (devenit mai târziu județul Someș, astăzi județul Bistrița-Năsăud). A copilărit în Cluj și la Șumuleu Ciuc. Era de origine nobilă: mătușa lui, Judit, era soția lui István Rácz, căpitanul garnizoanei de Ciuc. Și-a început studiile la iezuiții din Cluj, continuându-le la franciscanii din Șumuleu Ciuc. Va fi adus la mănăstirea de aici de mătușa sa. În anul a 1647 depus jurământul monahal. Pentru a-și continua studiile, Căianu pleacă la Nagyszombat, unde se axează pe științe muzicale. În 1655 a fost sfințit preot. A locuit la Michaza (azi în județul Mureș) și Lăzarea (azi în județul Harghita).
Ioan Căianu a murit în data de 25 aprilie 1687, în localitatea Lăzarea, în Scaunul Secuiesc al Ciucului. A fost înmormântat în cimitirul mănăstirii franciscane, într-o groapă neînsemnată, conform dorinței sale.

„Am vrut să-mi slujesc draga mea țară și să dau posibilitate cu munca mea să se aducă laude necontenite lui Dumnezeu și din partea altora.”

—Ioan Căianu – Cantionale Catolicum''

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Căianu
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

vlachs.eu/literature

Mesajde vioreldolha pe Mar Mai 07, 2013 8:17 pm

Comunitatea valahă/ română din Serbia, împreună cu o echipă internațională au construit un portal care adună informații on-line despre vlahii din Balcani. Sunteti bineveniti sa consultaţi multe, multe lucrări.

Se găseşte la linkul de mai jos multă, multă literatură şi documente în care sunt pomeniţi aceşti conaţionali care îşi spun ,,rumâni” şi cărora li se spune în sârbă ,,vlasi” aşa cum tuturor românilor li s-a spus în toate izvoarele istorice scrise în diferite limbi (vlasi, valachs, walachi, volohi etc).

http://www.vlachs.eu/literature.html

Cine sunt vlahii

Vlahii din estul Serbiei sunt cei care constituie populația românească stabilită în zona între nord-estul Serbiei Morava, Dunăre și râul Timoc.

Vlahii aparțin grupului daco-român.
Ei trăiesc în 154 de sate mixte în care sunt majoritari și în 48 de sate cu populaţie mixtă, precum și mai multe orașe.

The Vlach/Romanian Community of Serbia, together with a international team we have built a portal which aggregates information online about the Balkan Vlach`s community You are welcome to contact us regarding any needed information.

Who are the Vlachs

Under the term Vlachs in eastern Serbia we count the Romanian population settled in area between the north-eastern Serbia Morava , the Danube and Timok rivers.

Vlachs are the population who belongs to the Romance group of people, namely Dacoromanians .
They occupy 154 ethnically pure and 48 mixed villages as well several towns.
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

Următorul

Înapoi la ROMANII DE PESTE HOTARE

Cine este conectat

Utilizatori ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 2 vizitatori

cron