LIMBA ROMÂNĂ ÎN SERBIA DE EST 05 04 2013

LIMBA ROMÂNĂ ÎN SERBIA DE EST 05 04 2013

Mesajde vioreldolha pe Dum Apr 07, 2013 11:52 am

Ataşez imagini istorice de la primele ore de ,,limbă română cu elemente de cultură naţională” în şcolile publice din Serbia de răsărit (5 aprilie 2013-Zajecear).
Din 5 aprilie 2013 şi până la sfârşitul anului şcolar, în raioanele Bor, Zajecar şi Negotin –în zona de la sud de Dunăre din Serbia de răsărit, 415 elevi de etnie română de clasele I-VIII (Zajecar- 190, în 8 grupe, Bor- 158, organizaţi în 6 grupe, Negotin -67 de elevi în 3 grupe) vor învăţa limba română timp de 1,5 ore pe săptămână în fiecare zi de vineri.

"La iniţiativa Consiliului Naţional al minorităţii naţionale române din Serbia ministerul educaţiei din Belgrad pilotează acest proiect pentru introducerea predării limbii române ca un curs optional pentru următorul an şcolar” a spus la Radio Televiziunea Bor, Dragoslav Maric, şeful administraţiei şcolare Zajecar. Pentru cursurile de limbă română din 1 septembrie 2013 s-au înscris doar până acum peste 1500 elevi şi doar din judeţele Bor şi Zajecear.
În acest moment predau profesori şi învăţători români din Voivodina (în imagine este doamna Jelena Kožokar, profesor de limba română din Uzdin). Domnia sa s-a declarat fericită că mulţi copii vorbesc româneşte foarte bine, iar copiii au declarat reporterului că le-a plăcut. Peste vară se vor organiza cursuri şi pentru profesorii din Serbia de răsărit încât să poată preda şi ei limba română.
Bravo, copii! Bravo, doamna învăţătoare Elena Cojocar! Bravo, domnule inspector Dragoslav Maric! Bravo, Serbia!
Iată grupele care vor studia în săptămânile următoare limba română pe care mi le-a comunicat domnul Dragoslav Maric, şeful administraţiei şcolare Zajecar (Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România a fost permanent în contact cu ministerul educaţiei din Belgrad, cu cancelaria primului ministru al Serbiei, cu şcolile din Serbia, cu asociaţiile culturale ale românilor din Serbia, cu instituţiile europene, româneşti şi sârbeşti care implementează sau monitorizează drepturile naţionale ale românilor din Serbia):
Општина Зајечар
I група – ОШ ''Десанка Максимовић'' Зајечар – 12,00-13,30 часова
II група – ОШ ''Хајдук Вељко'' Зајечар – 12,00-13,30 часова
III група – ОШ ''Ђура Јакшић'' Зајечар – 12,00-13,30 часова
IV група – ОШ ''Хајдук Вељко'' Зајечар – 18,30-20,00 часова
V група – ОШ ''Љуба Нешић'' Зајечар – 12,00-13,30 часова
VI група – ОШ ''Десанка Максимовић'' Зајечар – 18,30-20,00 часова
VII група – ОШ ''Љубица Радосављевић Нада'' Зајечар – 18,30-20,00 часова
VIII група – ОШ ''Ђура Јакшић'' Зајечар – 18,30-20,00 часова
Наставу ће држати 4 наставника.
Општина Бор
I група – ОШ ''Браннко Радичевић'' Бор – 12,00-13,30 часова
II група – ОШ ''Душан Радовић'' Бор – 12,00-13,30 часова
III група – ОШ ''3. октобар'' Бор – 12,00-13,30 часова
IV група – ОШ ''Вук Караџић'' Бор – 18,00-19,30 часова
V група – ОШ ''Душан Радовић'' Бор – 18,00-19,30 часова
VI група – ОШ ''Свети Сава'' Бор – 18,00-19,30 часова
Наставу ће држати 3 наставника.
Општина Неготи
I група – ОШ ''Бранко Радичевић'' Неготин – 12,00-13,30 часова
II група – ОШ ''Вера Радосављевић'' Неготин – 13,45-15,15 часова
III група – ОШ ''Вук Караџић'' Неготин – 15,30-17,00 часова
Наставу ће држати 1 наставник

Pentru anul şcolar viitor au putut semna pentru ore de limbă română doar părinţi ai copiilor de etnie română din Serbia de răsărit de pe raza administraţiei şcolare regionale Zajecar. Sperăm, şi trebuie insistat şi vom insista să fie aşa, ca în lunile aprile- mai să mai poată depune cereri pentru ore de limbă română atât elevii de pe raza administraţiei şcolare regionale Zajecar care include doar judeţele Bor şi Zajecear, cât şi elevii de pe raza administraţiilor şcolare din Pozarevac -pentru raioanele Branicevski şi Podunavski, din Jagodina -pentru judeţul Pomoravski şi din Belgrad- pentru zona Belgrad. Sperăm ca doamnele inspectori Vesna Zdravkovic (tel 012/221-875; 012/530-268, supozarevac@eunet.rs ), Zivota Starcevic (tel 035/222-070; 035/242-630, prosvetna@open.telekom.rs ) şi Gordana Cvetkovic (tel 011/3806-916 011/2401-911 лок.220 и 219 subeograd@mpn.gov.rs ) care răspund de aceste zone, că vor proceda la fel ca domnul Dragoslav Maric din Zajecear (tel 019/421-154; 019/421-663, mpszajecar@ptt.rs ).
Ar fi grav dacă nu s-ar întâmpla aşa fiindcă ar însemna că discriminarea care în trecut era între românii din Voivodina faţă de cei din Serbia de răsărit s-ar face acum între românii din Bor şi Zajecear faţă de cei din Branicevski, Podunavski, Pomoravski şi Belgrad.
Iată câteva argumente pornind de la datele oficiale ale recensămintelor din Serbia care, între noi fie vorba, sunt atât de eronate încât fac de râs însăşi ideea de statistică:
a)Conform datelor oficiale în Serbia de răsărit au fost în 1961 doar 1368 de vlahi după ce în 1953 fuseseră (tot oficial) 198 861! De menţionat că recensămintele din secolul IX înregistrează aceeaşi populaţie ca români, iar cele din secolul XX ca vlasi.
b)Dintre cei 31 vlahi sub 15 ani şi 3 români sub 15 ani înregistraţi oficial la recensământul din 2011 în Kladovo, au semnat pentru limba română, la o primă strigare, 155. Deci 155 din 34 (!) cu toate presiunile din presă (unde formularul a apărut bifat la rubrica ,,nu sunt interesat să învăţ limba română”) şi ale preşedintelui Serbiei care a afirmat în februarie 2013 că va încuraja standardizarea unei noi limbi vlahe.
c)Cum să nu poată opta pentru limba română şi elevii din judeţul Branicevo şi Podunavski când acolo sunt de două ori mai mulţi români decât în judeţul Zajecear (conform recensământului din 2011)!?
d)Cum să nu poată opta pentru limba română şi elevii din judeţul Pomoravski când acolo sunt de 10 ori mai mulţi români sub 15 ani decât în Kladovo (conform recensământului din 2011)!?
e)Cum să nu poată opta pentru limba română şi elevii din zona Belgrad când acolo sunt de 5 ori mai mulţi români sub 15 ani decât în Kladovo (conform recensământului din 2011)!?

Suntem siguri că nu se va repeta povestea din 2009 când în septembrie actualul ministru al educaţiei din Serbia a organizat conferinţă de presă în care a anunţat că nu există cereri pentru studierea limbii române după ce tocmai aprobase în februarie (cu numărul 610-00-00046/2009-06) solicitarea Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne din Serbia de a se studia limba română în Serbia de răsărit bazată pe cele câteva sute de cereri semnate de părinţi anexate. Amintitul consiliu se şi îngrijise să pregătească la catedra de limbă română din Novi Sad zeci de profesori din zona Timok-Morava pentru predarea limbii române. Pentru curajul de a solicita limba română fostul consiliu al rumânilor a fost schimbat în 2010 cu un consiliu care afirmă în documente oficiale că limba lui de comunicare este limba sârbă chiar dacă recunoaşte că minoritatea pe care din 2010 o reprezintă se autoidentifică ca fiind ,,rumânească”. Cei păţiţi suflă şi în iaurt şi se tem că autorităţile vor ,,lămuri” pe cei 2000 de părinţi care au semnat pentru limba română pe chiar formularul emis de şcolile din Bor şi Zajecear să îşi retragă semnăturile sau că în lunile aprilie şi mai nu vor putea opta pentru limba română şi alţi elevi din zonă şi mai ales cei din Branicevo, Podunavski, Pomoravski şi Belgrad cărora li s-a interzis în martie să opteze pentru limba română deşi în aceste zone sunt în mod oficial mai mulţi români decât în zona în care li s-a permis acest lucru.

Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România are încredere că Serbia va confirma până la capăt vocaţia sa europeană, că va respecta propria sa legislaţie permiţând pe întreg teritoriul său ca etnicii români, loiali statului sârb, să poată învăţa din 1 septembrie în şcolile publice să scrie şi citească ,,mamă”, ,,tată” în limba română maternă.

Salutăm din toată inima acest prim pas făcut de Serbia în aprile 2013. De acum putem spune cu adevărat că Serbia, arătând respect conaţionalilor noştri, începe să întoarcă respectul de care întotdeauna s-a bucurat în opinia publică din România.
Sper să văd în curând personal una dintre şcolile în care se învaţă limba română şi să mă întorc de acolo poate cu cadori pentru elevii sârbi din România care tocmai au susţinut în judeţul Arad olimpida naţională de limba sârbă (vezi http://www.money.ro/orasul-nadlac-gazdu ... 45465.html ).

http://www.rtvbor.rs/drustvo/8940-fakul ... otinu.html

http://www.youtube.com/watch?v=NmLfyKJ_ ... -A&index=1
Ataşamente
00413_prvi_cas_rumunskog.jpg
00413_prvi_cas_rumunskog.jpg (61.79 KB) Vizualizat de 7653 ori
0413_jelena_kozokar.jpg
0413_jelena_kozokar.jpg (50.96 KB) Vizualizat de 7461 ori
Interes limba romana.jpg
Formularul publicat de presa sărbă
Interes limba romana.jpg (71.03 KB) Vizualizat de 7500 ori
0413_djak_2.jpg
0413_djak_2.jpg (61.22 KB) Vizualizat de 7333 ori
00413_milos_zajkeskovic.jpg
00413_milos_zajkeskovic.jpg (57.83 KB) Vizualizat de 7531 ori
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

Olimpiada de limba sârbă 5 04 2013

Mesajde vioreldolha pe Dum Apr 07, 2013 12:35 pm

'La faza naţională a Olimpiadei la limbile slovacă, cehă şi sârbă participă un număr de 90 de elevi din întreaga ţară, de la şcoli cu predare în aceste trei limbi, care au sosit la Nădlac împreună cu circa 30 de profesori însoţitori. Juriul concursului are doi co-preşedinţi, lector univ. dr. Sorin Paliga, pentru limbile slovacă şi cehă şi prof. univ. dr. Octavia Nedelcu, pentru limba sârbă, ambii de la Universitatea din Bucureşti', a declarat marţi, prof Pavel Huszarik, directorul Grupului şcolar 'Jozef Gregor Tajovski' din Nădlac.

Potrivit sursei citate, la festivitatea de deschidere care se va desfăşura marţi, cu începere de la ora 18.00, la Casa de Cultură din Nădlac, şi-au anunţat participarea ambasadorii Slovaciei, Cehiei şi Serbiei la Bucureşti. La festivitatea inaugurală vor fi prezenţi de asemenea, Cosmin Pribac, prefectul judeţului Arad, Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad; Andras Kiraly, secretar de Stat pentru minorităţi, în cadrul MECT; Vieroslava Timar, inspector de specialitate în MECT; Claudius Mladin, Inspector şcolar general al judeţului Arad şi alte oficialităţi.

'Concursul propriu-zis se va desfăşura miercuri şi joi, festivitatea de premiere fiind programată pentru vineri tot la Casa de cultură a oraşului', a mai adăugat prof. Pavel Huszarik.
http://www.money.ro/orasul-nadlac-gazdu ... 45465.html
Ataşamente
Olimpiada de limba sarba.jpg
Olimpiada de limba sarba.jpg (30.57 KB) Vizualizat de 7306 ori
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am


СРПСКО ПРАВОСЛАВЉЕ У РУМУНИЈИ

Mesajde vioreldolha pe Dum Apr 07, 2013 12:44 pm

http://savezsrba.ro/srbi-u-rumuniji/pra ... -rumuniji/

http://savezsrba.ro/srbi-u-rumuniji/pra ... -rumuniji/
Црква
СРПСКО ПРАВОСЛАВЉЕ У РУМУНИЈИ
Православна вероисповест била је и остаће један од карактеристичних елемената који дефинишу Србе на територији данашње Румуније. Као најстарија српска институција, Црква је одувек била уз народ, а народ уз Цркву.
Духовна надлежност над српским живљем у Румунији, као и сви српски православни храмови и манастири на територији данашње Румуније, припадају Темишварској епархији, саставном делу Српске православне цркве.
Писани извори о Темишварској епархији потичу још из XVI века, када је била саставни део српске Пећке патријаршије. После историјске Сеобе Срба под патријархом Арсенијем III (Црнојевићем) (1690), Темишварска епархија остала је у надлежности Београдске митрополије. У доба аустријске власти у северној Србији, поводом уједињавања Српске православне цркве са територије Аустрије, 1726. године, Темишварска епархија је припојена Карловачкој митрополији.
После јерархијске поделе (иступање Румуна из Карловачке митрополије) 1864. године, Темишварска епархија са седиштем у Темишвару остала је као српска епархија у Карловачкој митрополији, све до њеног укидања 1920. године. Тада је Темишварска епархија, уз све остале епархије Карловачке митрополије, ушла у састав васпостављене Српске патријаршије, у чијим се оквирима налази и данас.
Темишварска епархија Српске православне цркве обухвата на данашњој територији Румуније 57 парохија у оквиру 56 црквених општина, са укупно 67 цркава (парохијских, манастирских и капела).
На подручју епархије налази се пет манастира, веома значајних за историју српског народа са ових простора. Манастири Базјаш и Златица основани су, по предању, од самог Светог Саве; док су средњевековни манастири Св.Ђурађ и Бездин од капиталног значаја пре свега за историју Карловачке митрополије, јер је из редова њиховог монаштва биран знатан број српских првојерарха – епископа и патријарха.
У Темишвару, који је из најстаријих доба био седиште православних српских епископа, налазе се три православне српске цркве. Најглавнија, Српска саборна црква, представља архитектонски и уметнички бисер Темишвара. Смештена је на историјском тргу града, уз импозантне зграде Владичанског двора Православне српске епархије, односно Православне српске црквене општине Темишвар-Град.
Од 1996. године, на челу Темишварске епархије налази се, у својству администратора, Његово Преосвештенство епископ будимски Лукијан (Пантелић).
Православни српски манастири у Румунији:
1. Жупанија Арад: Бездин
2. Жупанија Караш-Северин: Базјаш на Дунаву, Златица, Кусић на Нери
3. Жупанија Тимиш: Свети Ђурађ на Брзави
Православне српске парохијске цркве у Румунији:
1.
1. Judeţul Arad: Bezdin
2. Judeţul Caraş-Severin: Baziaş pe Dunăre, Zlatiţa, Cusici pe Nera
3. Judeţul Timiş: Sf.Gheorghe pe Bârzava
4.
1. Arad (Arad) county: Bezdin
2. Caraş-Severin (Karaš-Severin) county: Baziaş (Bazjaš) on the Danube, Zlatiţa(Zlatica), Cusici (Kusić) on the Nera
3. Timiş (Timiš) county: St.George (Sveti Đurađ) on the Bârzava
4.
 Arad (Arad) county: Arad, Arad-Gai (Arad-Gaj), Felnac (Fenlak), Mănăştur(Monoštor), Munar (Munara), Nădlac (Nadlak), Pecica (Pečka), Satu Mare(Naćfala), Turnu (Tornja)
 Caraş-Severin (Karaš-Severin) county: Belobreşca (Belobreška), Câmpia(Lugovet), Divici (Divić), Lescoviţa (Leskovica), Liubcova (Ljupkova),Măceşti (Mačević), Pojejena (Požežena), Radimna (Radimna), Reşiţa(Rešica), Socol (Sokolovac), Moldova Veche (Stara Moldava), Zlatiţa(Zlatica)
 Mehedinţi (Mehedinc) county: Sviniţa (Svinica)
 Timiş (Timiš) county: Becicherecul Mic (Mali Bečkerek), Beregsău Mic(Nemet), Cenad (Čanad), Cenei (Čenej), Checea (Keča), Ciacova (Čakovo),Cralovăţ (Kraljevac), Dejan (Dežan), Denta, Deta, Diniaş (Dinjaš), Foeni(Fenj), Gad, Gelu (Ketfelj), Giera (Đir), Ivanda, Livezile (Tolvadija), Lucareţ(Lukarevac), Parţa (Parac), Peciul Nou (Ulbeč), Petrovaselo (Petrovo Selo),Rudna, Saravale (Saravola), Satchinez (Knez), Sânmartinul Sârbesc (Srpski Semarton)(Old and New church), Sânnicolau Mare (Veliki Semikluš),Sânpetru Mare (Veliki Sempetar), Soca (Soka), Stanciova (Stančevo),Timişoara (Temišvar)(Citadel – The Cathedral, Mehala and Fabrika), Variaş(Varjaš)
 Judeţul Arad: Arad, Arad-Gai, Felnac, Mănăştur, Munar, Nădlac, Pecica, Satu Mare, Turnu
 Judeţul Caraş-Severin: Belobreşca, Câmpia, Divici, Lescoviţa, Liubcova, Măceşti,Pojejena, Radimna, Reşiţa, Socol, Moldova Veche, Zlatiţa
 Judeţul Mehedinţi: Sviniţa
 Judeţul Timiş: Becicherecul Mic, Beregsău Mic, Cenad, Cenei, Checea, Ciacova,Cralovăţ, Dejan, Denta, Deta, Diniaş, Foeni, Gad, Gelu, Giera, Ivanda, Livezile,Lucareţ, Parţa, Peciul Nou (Ulbeč), Petrovaselo, Rudna, Saravale, Satchinez,Sânmartinul Sârbesc (Biserica veche şi biserica nouă), Sânnicolau Mare, Sânpetru Mare, Soca, Stanciova, Timişoara (Citadel – Catedrala, Mehala şi Fabric), Variaş
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

AU CERUT LIMBA ROMÂNĂ ÎN SERBIA DE EST

Mesajde vioreldolha pe Mar Apr 09, 2013 9:45 am

962 de elevi de clasele I-VIII au cerut limba romana doar in raioanele Bor si Zajecear din Serbia de rasarit si doar cu ocazia etapei din martie in care au fost consultaţi. În aprilie-mai trebuie consultaţi dacă vor să înveţe limba română şi alţi elevi din Bor-Zajecear dar şi din Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi zona Belgrad.

655 de elevi de liceu au cerut limba romana doar in raioanele Bor si Zajecear din Serbia de rasarit si doar cu ocazia etapei din martie in care au fost consultaţi. În aprilie-mai trebuie consultaţi dacă vor să înveţe limba română şi alţi elevi din Bor-Zajecear dar şi din Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi zona Belgrad.

SPISAK ŠKOLA SA PODRUČIJA ŠKOLSKE UPRAVE ZAJEČAR KOJE SU SE IZJASNILE ZA UČENJE RUMUNSKOG JEZIKA SA ELEMENTIMA NACIONALNE KULTURE DO POČETKA MARTA 2013. GODINE
Ataşamente
elevi de liceu care au cerut romana.jpg
655 de elevi de liceu care au cerut limba romana doar in raioanele Bor si Zajecear din Serbia de rasarit si doar cu ocazia etapei din martie in care au fost consultaţi. În aprilie-mai trebuie consultaţi dacă vor să înveţe limba română şi alţi elevi din Bor-Zajecear dar şi din Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi zona Belgrad.
elevi de liceu care au cerut romana.jpg (75.03 KB) Vizualizat de 7199 ori
elevi de clasele I-VIII care au cerut limba romana.jpg
962 de elevi de clasele I-VIII care au cerut limba romana doar in raioanele Bor si Zajecear din Serbia de rasarit si doar cu ocazia etapei din martie in care au fost consultaţi. În aprilie-mai trebuie consultaţi dacă vor să înveţe limba română şi alţi elevi din Bor-Zajecear dar şi din Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi zona Belgrad.
elevi de clasele I-VIII care au cerut limba romana.jpg (134.27 KB) Vizualizat de 7347 ori
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am


Re: LIMBA ROMÂNĂ ÎN SERBIA DE EST 05 04 2013

Mesajde vioreldolha pe Lun Apr 15, 2013 7:14 am

vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

Ecouri in presa LIMBA ROMÂNĂ ÎN SERBIA DE EST 05 04 2013

Mesajde vioreldolha pe Dum Apr 21, 2013 6:44 pm

Ataşamente
Cancelaria Primului Ministru al Serbiei catre Dolha V. AGIRo.JPG
Atasat răspunsul Cancelariei Primului Ministru al Serbiei către Dolha V. AGIRo prin care anunţă procedura de introducere a orelor de limbă română în Serbia de răsărit.
Cancelaria Primului Ministru al Serbiei catre Dolha V. AGIRo.JPG (192.51 KB) Vizualizat de 7120 ori
Cancelaria Primului Ministru al Serbiei catre Dolha V. AGIRo.pdf
Cancelaria Primului Ministru al Serbiei catre Dolha V. AGIRo
(194.82 KB) Descărcat de 473 ori
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

Re: LIMBA ROMÂNĂ ÎN SERBIA DE EST 05 04 2013

Mesajde vioreldolha pe Dum Apr 21, 2013 7:48 pm

http://www.rtv.rs/sr_lat/drustvo/djaci- ... 49499.html

Şi în ianuarie 2009 ministerul educaţiei din Serbia şi-a mai dat în scris acordul că se va studia limba română în Serbia de răsărit (la insistenţele doamnei Jasmina Glisici şi a Consiliului Rumânilor). În septembrie 2009 a anunţat că NU se va studia limba română în Serbia de răsărit fiindcă nimeni nu este interesat de limba română (tocmai primise sute de cereri ale părinţilor!). S-au trimis în 2009 degeaba câteva mii de scrisori pe adresa ambasadei Serbiei din sute de şcoli din România (vezi linkul). Sperăm ca să nu se întâmple la fel şi în acest an. Acum este doar un proiect ,,pilot,, care poate ajunge şi la concluzia că limba română nu se poate preda în Serbia de răsărit. Lipsa abecedarelor în limba română tipărite în Serbia la predarea în acest proiect pilot este de rău augur…Se predă abecedarul fără abecedar. Nu ştiu care va fi rezultatul cu toată dăruirea şi profesionalismul colegilor care impementează acest program ,,pilot,,…

http://invatatori.ro/2009/10/18/cadrele ... in-serbia/

http://www.forumbucuresti.ro/stiri-oras ... resti.html
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

Oficial MUZIKĂ RUMÎNEASKĂ şi nu MUZIKĂ VLAHĂ

Mesajde vioreldolha pe Vin Mai 03, 2013 9:51 am

Sinişa Celoevici anunţă un festival frumos în Negotin în 5-7 mai 2013.
Anunţul este bilingv dar Sinişa Celoevici nu respectă hotărârea Consiliului Naţional din care face parte. Iată că în această hotărâre scrie că terminologia oficială pentru rumînii din estul Serbiei este:
-în sârbă: Vlah, Vlasi; Vlahinja, Vlahinje; vlaški jezik, vlaški;
-în limba maternă: Rumîn, Rumînji; Rumîna, Rumînje; ljimba rumînjeaskă; rumînje(a)šć(tj)e, , ljimba lu Rumînji nuoštri, ljimba a nuoastră.
Conform acestei hotărâri anunţul (bilingv) trebuia să invite (în limba maternă) la FESTIVAL DE MUZIKĂ RUMÎNEASCĂ şi nu de ,,MUZIKĂ VLAHĂ” aşa cum a scris Sinişa Celoevici sau cine a scris.
Păcat că acest consiliu nu îşi respectă propriile hotărâri. Păcat că se încearcă şi în limba maternă să se folosească vorba ,,vlah” pe care românii din zonă nu o folosesc niciodată în limbajul lor. În limba maternă îşi spun toţi şi totdeauna ,,rumâni”.

Iată textul acestei hotărâri în limba sârbă, luat de pe pagina oficială a consiliului:

02.04.2012. PLATFORMA VLAŠKE ZAJEDNICE
Najviši predstavnički organ vlaške zajednice u Srbiji je Nacionalni savet Vlaha.
Temelj rada i odlučivanja Nacionalnog saveta Vlaha čine Statut (donet šestog novembra 2010. godine u Žagubici i Deklaracija o ostvarivanju i unapređenju prava vlaške nacionalne zajednice zasnovanih na zakonima koji tretiraju prava i slobode nacionalnih manjina i njihovo organizovanje i Ustavu Republike Srbije.
1. VLASI - ETNIČKI ENTITET U ISTOČNOJ SRBIJI
Na srpskom: Vlah, Vlasi; Vlahinja, Vlahinje; vlaški jezik, vlaški;
Na vlaškom jeziku: Rumîn, Rumînji; Rumîna, Rumînje; ljimba rumînjeaskă; rumînje(a)šć(tj)e, , ljimba lu Rumînji nuoštri, ljimba a nuoastră.
- Druga imena, definicije, nove kovanice ili terminologija vezana za vlašku zajednicu i njihove pripadnik(c)e ne mogu se primenjivati ni u usmenoj ni u pisanoj javnoj (bilo kulturološkoj bilo pravnoj) komunikaciji, osim ukoliko se ovakva nomenklatura ne promeni odlukom Nacionalnog saveta Vlaha
Ataşamente
muzica rumaneasca.jpg
muzica rumaneasca.jpg (67.49 KB) Vizualizat de 6555 ori
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am


Înapoi la ROMANII DE PESTE HOTARE

Cine este conectat

Utilizatori ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 2 vizitatori

cron