Festival pedagogic Odessa 7-14 iulie 2013

Festival pedagogic Odessa 7-14 iulie 2013

Mesajde vioreldolha pe Mie Iul 17, 2013 8:51 pm

Asociaţia pentru Dezvoltarea Creativă a Personalităţii ,,Varto” (preşedinte Ghenadie Cepurnoi-Ucraina), Asociaţia Pedagogilor din regiunea Odessa (preşedinte Nicolai Fedoreţ-Ucraina), Asociaţia Generală a Invăţătorilor din România (AGIRO) şi AGIRo –filiala R.Moldova au organizat în perioada 07-14 iulie 2013, la baza de odihnă Jubileu (oraşul Illicivsic, regiunea Odessa) Festivalul Internaţional psiho-pedagogic ,,Perspectiva”, ediţia a IV-a.
• Este una dintre principalele activităţi ale Proiectului Internaţional Socio-Pedagogic ,,Educaţia secolului XXI: schimbări în contextul dezvoltării societăţii informaţionale”.
• Printre participanţii la Proiect/Festival sunt: Organizaţii Educaţionale de Stat şi cele Publice/non-guvernamentale, cadre didactice, psihologi, ziarişti, elevi şi părinţi din Ucraina, Republica Moldova, România şi Rusia. Majoritatea participanţilor au fost specialişti de înaltă calificare, profesori universitari, experţi în domeniul educaţiei.
• Scopul principal al Proiectului/Festivalului a fost crearea unui spaţiu cultural-educaţional european comun, asigurarea schimbului de experienţă şi abordarea aspectelor comune dintre sistemele educaţionale ale ţărilor vecine din CSI şi Uniunea Europeană.
Alături de peste 200 de participanţi din Ucraina, R.Modova şi Rusia, din delegaţia noastră au făcut parte zeci de colegi dintre care amintim: Elena Mândru, Constanţa Matyas (HR) Viorel Dolha, Delia Micurescu, Florica Maxa, Ioana Micurescu (AR), Lucia Glodean (MM), Teodora Nicolau (BR), Elena Crîsta, Ana Nicolau (CS), Maria Ciubotaru, Lorena Bujor, Daniela Dumitraşcu (IS), Oltea Preluca (SV), Aurelia Axentii, Maria Barba (Universitatea ,,B.P. Haşdeu” Cahul), Vasile Hantea (Cahul), Elena Golovanova, (dr., conf., Universitatea Umanistă de Stat din Izmail, Ucraina, Catedra de limba română), Ludmila Arnăut (prof. limba română la şcoala din satul Utkonosovka, raionul Ismail din regiunea Odessa, Ucraina) şi Mariana Marin (preşedinte AGIRo –MD, prof dr la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Chişinău) cu colegele sale.
La deschiderea lucrărilor a fost prezent şi reprezentantul Consulatului României la Odessa.
Am purtat discuţii cu reprezentatul ministerului educaţiei din Kiev lansând invitaţia către ministrul educaţiei ucrainean la congresul AGIRo de la Slatina din 21-23 august 2013, cu preşedintele asociaţiei educatoarelor din Ucraina, cu directori de şcoli din Ucraina şi R.Moldova.
Am fost primiţi la direcţia de învăţământ Illicivsic.
Programul festivalului pedagogic a fost extrem de dens cu multe ateliere în care s-au realizat aplicaţii practice din cele mai noi direcţii de dezvoltare a psihologiei şi ştiinţelor educaţiei. Vom reveni cu detalii de substanţă asupra acestor interesante ateliere. În plus, cred că ne vom revedea la Slatina în 21-23 august la congresul AGIRo cu formatorii care le-au condus. Toţi colegii din delegaţia noastră am făcut prezentări pe teme educaţionale, prezentări de carte, prezentarea AGIRo, Imnul învăţătorilor etc.
Colega maramureşeancă Lucia Glodean, care şi-a vizitat acum ţara-mamă, a prezentat învăţământul în limba maternă a ucrainenilor din România. Sala a fost emoţionată când colega ucraineancă din România a recitat şi cântat în ucraineană şi română. A plecat încărcată de manuale şi cărţi în limba ucraineană pe care le va folosi la catedră în România.
Am prezentat cum în România se învaţă în toate şcolile aspecte pozitive ale culturii şi trecutului popoarelor vecine (vezi istorie clasa a IV-a) sperând că şi în ţările vecine acest lucru ar fi un model de urmat.
În fiecare seară au fost momente artistice de ţinută. Şi grupul nostru am ,,evoluat” cu cântece şi dansuri româneşti, câteva învăţându-i şi pe gazdele noastre.
M-au măgulit revistele şcolare în limba română realizate de elevi ruşi de la liceul ,,Gaudeamus» din Chişinău pe care mi le-a oferit distinsa prof Svetlana Beleaeva.
Colegii din Cahul ne-au aşteptat la vamă şi am vizitat Universitatea Haşdeu din localitate având şi bucuria unei discuţii cu dl decan Axentii. În Utkonosovka am fost primiţi de mama doamnei Elena Golovanova- o învăţătoare pensionară care a predat în Transcarpatia şi am servit din plăcintele colegei Ludmila Arnăut.

În Odessa şi la Consulatul României de acolo am fost la busturile lui Puşkin şi Eminescu. Ne-am întâlnit cu jurnalistul Vadim Bacinschi. De 20 de ani, Bacinschi este cea mai autorizată voce care ne spune adevărul despre starea românilor din regiunea Odessa-Ucraina. La Odessa, Vadim Bacinschi scotea, la începutul anilor '90, revista culturală în limba română "Luceafărul". A urmat un scenariu previzibil: revista n-a mai primit fonduri, Bacinschi n-a mai putut s-o scoată. Anatol Fetescu a transformat "Luceafărul" în "revistă moldovenească" care tace atunci când se închid şcoli moldoveneşti dar este vocal împotriva a tot ce este românesc. Bacinschi a fost apoi singurul corespondent pentru Basarabia de Sud al ziarului românesc "Concordia", editat la Cernăuţi. Din 2012 scoate “SUD-VEST”, editată iniţial de asociaţia ASTRA Iaşi cu sprijinul logistic al asociaţiei “ASTRA-Anenii Noi”. Este UNICA publicaţie de limbă română cu grafie latină din regiunea Odesa. Puteţi vizualiza publicaţia la http://adevarul.pro, rubrica Arhiva. Publicaţia apare lunar. Din Anenii Noi (MD) se mai susţine şi publicaţia “Dunărea”.
În Odessa a venit Eminescu în august-septembrie 1885 şi iulie 1886 să se trateze. În „Cocostârc străin” (am donat volumul bibliotecii AGIRo din clădirea muzeului învăţământului Arad), Vadim Bacinschi redă din scrisorile lui Eminescu din Odessa: ,,numai eu, cocostârc străin, măsur malurile Limanului cu picioarele mele arhioloage”
“vântul şi valurile lacului, cu freamătul lor neîncetat, iată singurul acompaniament al nopţilor, care se scurg uniforme şi monotone ca bătăile unui ceasornic de părete”
,,Eu şed aci într-un hotel de mâna a treia —Hotel Strassbourg — şi, neavând parale, nu mă mai duc nici la cafenea măcar”.
Veţi găsi ataşată şi poza pe care am făcut-o verandei din spate a fostului “Hotel Strasbourg”, unde a locuit Eminescu la Odessa.

Am vizitat şi Catedrala Ortodoxă Ucraineană din Odessa care a fost fondată în 1794 de către Gavril Bănulescu-Bodoni. După 1792 (data la care ruşii ating Nistrul) zona va aparţine bisericeşte de Ecaterinoslav în fruntea căreia însă era românul Gavril Bănulescu-Bodoni care, după anexarea Basarabiei, va reuni sub aceeaşi mitropolie Chişinăul, Hotinul şi Oceacovul, fiindcă ,,în ţinutul Oceacovului precum şi în Basarabia locuiesc moldoveni, vlahi, greci, bulgari şi colonişti de diferite neamuri, iar ruşi sunt foarte puţini".
Cu gust pentru numele antice, Ecaterina a II-a va construi puternice fortăreţe pe malul stâng al Nistrului: Tiraspol în faţa Tighinei şi Ovidiopol în faţa Cetăţii Albe. Marea majoritate a locuitorilor fiind români, aceeaşi Erhani, Soltani, Buşilă, Codreanu, Munteanu, Braşoveanu, Ardeleanu, Eşanu vor fi mâna de lucru la ridicarea Odessei, dar şi printre fruntaşii locali.
Acordând scutiri de serviciu militar şi dări, acoperind cheltuielile de călătorie, asigurând autonomie, biserică românească, magistraţi români, şcoală de limba populară, tipărire de cărţi în limba română şi chiar pecete cu capul de zimbru, Ecaterina a II-a atrăgând deja români din principate. Doar din Transilvania reuşeşte la 1783 să aseze chiar dincolo de Bug 2000 de familii cu 15 biserici româneşti. În 1796, la Dubăsari ori Movilău s-a tipărit primul volum de versuri în limba română (versuri originale şi traduceri de I. Cantacuzino). În 1799, rusul Pavel Sumarcov notează că în Ovidiopol, Tiraspol, Grigoriopol, Dubăsari, Mălăieşti majoritatea locuitorilor sunt moldoveni.
Guvernul rus refuză oferta lui Mihail Stroescu (fratele filantropului V. Stroescu) de a finanţa deschiderea unei catedre de limba română la Universitatea din Odessa. Academicianul sovietic S. Berg, afirmă: "Moldovenii ce locuiesc în Moldova, Basarabia şi până în guberniile învecinate, Podolia, Herson, iar într-un număr mai mic în gubernia Ecaterinoslav sunt români".
Gavriil Bănulescu-Bodoni născut în Bistriţa-Năsăud în anul 1746 în familia lui Grigorie şi Anastasiei Bănulescu-Bodoni şi-a absolvit studiile în Transilvania. Este cel care a ales capitala Basarabiei Chişinăul şi a sfinţit în satul moldovenesc Moldoveanca locul unde va lua naştere oraşul Odessa. Bănulescu este cel care sfinţeşte temelia oraşului Odessa şi contribuie la planul de organizare al oraşului, iar un Manole e menţionat ca arhitect pe lângă guvernator. Ecaterina a II-a numise iniţial mitropolia din teritoriul de la est de Nistru ,,mitropolia Moldovei Noi” şi abia în 1798 o redenumeşte în cea de ,,Novorosisk”. Pe firmele Odessei apăreau ciobotarul Ştirbei, croitorul Sturza, restaurantul Catargi, iar suburbia "Moldovanca" populată cu români va deveni un oraş întreg cu peste 40.000 de locuitori.
Prin rescriptul ţarului Alexandru I, din 27 martie 1808, a fost înfiinţat Exarhatul Moldovei, Valahiei şi Basarabiei. La conducerea noii unităţi bisericeşti teritorial-administrative, conform aceluiaşi decret, a fost numit mitropolitul Kievului Gavriil Bănulescu-Bodoni.
La 21 aug 1813 ţarul Rusiei l-a numit în fruntea noii Arhiepiscopii a Basarabiei, cu reşedinţa în Chişinău, create la cererea sa şi unde a înfiinţat la 31 ianuarie 1813 un Seminar teologic în care se preda în limba română până la moartea sa în 1821. În 1814 fondase şi tipografia eparhială – cărţile tipărite de el în limba română fiind arse însă după 1871.
Ghidul nostru în Odessa ne-a spus că nu există în oraş nicio şcoală în care urmaşii românilor/moldovenilor care au pus bazele Odessei să îşi înveţe limba maternă.
Semne bune nu sunt nici la Universitatea din Izmail unde rectorul are de gând să nu acorde niciun loc studenţilor pentru catedrele de română şi bulgară. În ultima zi a festivalului, la iniţiativa gazdelor, participanţii au semnat un memoriu către dl rector pentru a-l convinge să nu desfiinţeze aceste catedre. Au semnat următorii în numele asociaţiilor lor: Светлана БЕЛЯЕВА, зам. председатель Ассоциации педагогов Молдовы «Инновационная школа», Геннадий ЧЕПУРНОЙ, председатель Ассоциации развития творческой личности «Варто», Николай ФЕДОРЕЦ, председатель Одесского педагогического общества, Звиад АРАБУЛИ, президент Федерации ХАДУ.

La întoarcere am vizitat Cetatea Albă din Bergorod Dnestrovski –Ucraina (cu stema Moldovei smulsă de pe faţadă), dar de unde ne-a îndrumat spre Chişinău în limba română o tânără moldoveancă din Novoseloe. La Chişinău am fost ospătaţi şi conduşi la Statuia lui Ştefan cel Mare şi pe Aleea Clasicilor de gazdele noastre Mariana Marin, Valeriu Cavcaliuc şi Pavel Cerbuşcă. Am plecat şi de aici încărcaţi cu cadouri-materiale didactice.

Ne-am făcut în Odessa mulţi prieteni, am învăţat multe, am găsit şi ucraineni şi ruşi–oameni şi intelectuali adevăraţi- care ne-au acceptat pe români de parteneri şi prieteni (avem şi un parteneriat semnat între asociaţiile noastre). Şapte zile au stat alături drapelele Ucrainei, R.Moldova şi României. Pentru acest lucru, într-o parte a lumii în care mai marii se joacă de-a graniţele şi vămile şi vizele între fraţi şi vecini mai abitir decât copiii pe nisip, a meritat şi efortul financiar suportat de fiecare şi un drum obositor de 26 ore la dus şi 38 ore la întors.
Ataşamente
0.JPG
0.JPG (286.96 KB) Vizualizat de 14363 ori
1.JPG
1.JPG (230.13 KB) Vizualizat de 14359 ori
8.JPG
8.JPG (132.19 KB) Vizualizat de 14355 ori
7.JPG
7.JPG (217.42 KB) Vizualizat de 14357 ori
9.JPG
9.JPG (142.42 KB) Vizualizat de 14359 ori
10.JPG
10.JPG (87.88 KB) Vizualizat de 14356 ori
parteneriat.jpg
parteneriat.jpg (52.01 KB) Vizualizat de 14369 ori
Veranda din spatele hotelului Strasbourg unde a locuit Eminescu la Odesa.jpg
Veranda din spatele hotelului Strasbourg unde a locuit Eminescu la Odesa.jpg (26.69 KB) Vizualizat de 14368 ori
11.jpg
11.jpg (196.13 KB) Vizualizat de 14357 ori
100626-152311-6559.jpg
100626-152311-6559.jpg (534.66 KB) Vizualizat de 14471 ori
DSC02285.JPG
DSC02285.JPG (197.43 KB) Vizualizat de 14358 ori
DSC02386.JPG
DSC02386.JPG (212.67 KB) Vizualizat de 14353 ori
DSC02916.JPG
DSC02916.JPG (242.2 KB) Vizualizat de 14356 ori
DSC03146.JPG
DSC03146.JPG (219.32 KB) Vizualizat de 14356 ori
DSC03261.JPG
DSC03261.JPG (142.85 KB) Vizualizat de 14355 ori
DSC03570.jpg
DSC03570.jpg (541.08 KB) Vizualizat de 14362 ori
IMG_2359.JPG
IMG_2359.JPG (152.35 KB) Vizualizat de 14347 ori
IMG_2360.JPG
IMG_2360.JPG (144.36 KB) Vizualizat de 14366 ori
IMG_2384.JPG
IMG_2384.JPG (113.96 KB) Vizualizat de 14359 ori
IMG_2408.JPG
IMG_2408.JPG (142.23 KB) Vizualizat de 14360 ori
IMG_2440.JPG
IMG_2440.JPG (105.96 KB) Vizualizat de 14356 ori
IMG_2446.JPG
IMG_2446.JPG (92.02 KB) Vizualizat de 14355 ori
IMG_2455.JPG
IMG_2455.JPG (113.13 KB) Vizualizat de 14356 ori
IMG_2469.JPG
IMG_2469.JPG (63.32 KB) Vizualizat de 14352 ori
IMG_2487.JPG
IMG_2487.JPG (140.75 KB) Vizualizat de 14353 ori
IMG_2477.JPG
IMG_2477.JPG (143.89 KB) Vizualizat de 14356 ori
IMG_2511.JPG
IMG_2511.JPG (158.23 KB) Vizualizat de 14356 ori
P1015282.JPG
P1015282.JPG (270.17 KB) Vizualizat de 14362 ori
SAM_3144.JPG
SAM_3144.JPG (215.22 KB) Vizualizat de 14353 ori
SAM_3436.JPG
SAM_3436.JPG (290.52 KB) Vizualizat de 14361 ori
SAM_3476.JPG
SAM_3476.JPG (284.75 KB) Vizualizat de 14351 ori
SAM_3703.JPG
SAM_3703.JPG (400.04 KB) Vizualizat de 14355 ori
vioreldolha
Site Admin
 
Mesaje: 635
Membru din: Mar Mar 25, 2008 11:55 am

Înapoi la ASOCIATIA GENERALA A INVATATORILOR DIN ROMANIA

Cine este conectat

Utilizatori ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 5 vizitatori

cron